Care este adevărata miză a recalculării pensiilor: Guvernul plafonează 700.000 de pensii, unele pentru cel puțin 5 ani

Deciziile de recalculare primite de aceștia arată că pensiile lor scad în cuantumuri diferite față de nivelul actual în plată, însă legea prevede faptul că vor primi în continuare nivelul cel mai favorabil.

Exemplu de calcul

Spre exemplu, dacă un pensionar are 7.000 de lei, iar prin decizia de recalculare i se transmite că pensia la care are dreptul este de 5.000 de lei, atunci va rămâne tot cu cei 7.000 de lei.

În schimb, aceștia nu vor mai beneficia de indexările care se fac la începutul fiecărui an cu inflația.

Spre exemplu, dacă ar trebui să primească o indexare de 10%, atunci la cei 5.000 de lei recalculați ar trebui aplicată o majorare de 500 de lei.

Suma totală, de 5.500 de lei, este mai mică decât cea în plată de 7.000 de lei, astfel că nu va exista nicio majorare în realitate. Mai mult, perioada de timp în care se poate ajunge de la 5.000 la 7.000 de lei de lei ar fi de cel puțin patru ani, în cazul în care indexarea anuală ar fi de 10%.

Dar această indexare nu va fi de 10% an pe an, pentru că este realizată în funcție de inflație, iar aceasta este acum în scădere. În luna iunie, inflația a fost de 4,9% față de luna iunie 2023, conform Institutului Național de Statistică (INS).

Astfel, perioada de atingere a nivelului de 7.000 de lei va fi de mai bine de cinci ani.

Nu vor mai fi indexări

„Cei care primesc decizii cu pensii recalculate mai mici vor primi aceeași pensie, dar nu vor mai primi indexări. Acestea se vor face la valoarea mai mică până când se va depăși nivelul actual în plată. Acest lucru poate să însemne un an-doi-trei-cinci ani. S-a schimbat formula de calcul pentru a repara discriminări și inechități. Modificările nu au venit din aer, este prevedere din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență – n.r.)”, a declarat, pentru Libertatea, Dumitru Costin – liderul Blocului Național Sindical (BNS).

Cine sunt cei afectați

Cei mai afectați sunt cei care au lucrat în condiții grele, precum mineri, ceferiști, siderurgiști, energeticieni etc.

Aceștia au beneficiat în trecut de legi favorabile pentru pensionare, fie prin cotizare la un stagiu mai mic, de 20 de ani, fie prin acordarea unor bonusuri.

Noua lege încearcă să aducă pensionarii pe același nivel de contributivitate. În mod normal, pensionarea se face la 65 de ani, cu un stagiu complet de cotizare de 35 de ani.

Tot statul i-a trimis la pensie

Problema este că în urmă cu 15-20 de ani, când s-au făcut restructurări în companiile de stat din transporturi, energie și minerit, fix statul i-a împins pe angajați la pensionare pentru a nu avea proteste.

„Nu se mai ia în calcul invaliditatea, iar România a avut multe pensionări pe caz de boală sau invaliditate care erau de fapt luate pe șpagă. Plus faptul că statul a scos la pensie mineri, siderurgiști, ceferiști și acum îi afectează la pensie”, a mai arătat Dumitru Costin.

Problema pensiilor speciale și a cumulării cu salariul

Acesta spune că ar trebui pusă și problema pensiilor speciale, deoarece și aici sunt categorii de persoane avantajate prin legi favorabile și care primesc pensii mult mai mari decât au contribuit.

„Mai trebuie pusă însă și problema pensiilor din Justiție și Interne: nu poți să te pensionezi la 45 de ani și apoi să te angajezi la loc și să cumulezi pensia cu salariul. Ar fi trebuit pusă o interdicție de cumulare a pensiei cu salariul la stat. Dacă te-ai pensionat de rău ce era nu poți să te reangajezi a doua zi în același loc. Sau nu poți să fii general în SPP și apoi să fii afacerist cu firme”, a punctat Dumitru Costin.

Curtea Constituțională a respins până acum mai multe inițiative de eliminare a pensiilor speciale. Aceasta a spus că nu pot fi eliminate discriminatoriu o serie de pensii speciale, astfel că orice măsură s-ar lua ar trebui aplicată tuturor pensionarilor.

De asemenea, a mai spus că nu pot fi reduse pensii deja aflate în plată.

De la începutul acestui an pensiile speciale se impozitează în două trepte:

• 20% pentru partea necontributivă mai mare decât salariul mediu brut
• 15% pentru partea necontributivă mai mare decât salariul mediu net, dar mai mică decât salariul mediu brut.

Pensiile normale nu se impozitează dacă sunt sub 2.000 de lei și se impozitează cu 10% pentru diferența ce depășește acest plafon.

USR a depus un proiect de lege ce impozitează cu 90% pensiile speciale ce depășesc 3.500 de lei, dar acesta a fost respins.

În România primesc pensii speciale militarii, polițiștii, jandarmii, pompierii, judecătorii, procurorii, parlamentarii, funcționarii Curții de Conturi, diplomații, aviatorii.

Presa a scris în ultimii ani despre mulți funcționari ai statului care cumulează pensia specială și salariul de bugetar.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE