Cartierul a luat ființă tocmai în 1921, când proprietarul fabricii de cărămidă Kuncz le-a permis muncitorilor, majoritatea de etnie romă, să îşi ridice barăci în care să locuiască. Fabrica s-a închis, dar oamenii au continuat să locuiască acolo și de ani de zile încearcă să intre în legalitate în privinţa actelor, însă autoritățile locale fac doar promisiuni.

În 2008, reprezentanţii Primăriei Timişoara anunţau că vor să scoată cartierul la lumină, să-l transforme într-unul atractiv pentru tineri prin transformarea acestuia într-o zonă ecologizată. A fost asfaltată o stradă, însă celelalte artere n-au văzut însă pată de asfalt de când s-a înfiinţat cartierul, scrie Renașterea Bănățeană.

adam stelica”De opt ani mă judec. Am buletin de Timişoara, dar fără adresă. Sunt bolnav, dacă mi se face rău şi pic pe stradă medicii nici nu ştiu pe cine să anunţe, pentru că nu am nici o adresă trecută. Am vrut să merg şi în audienţă la Nicolae Robu, dar nu m-a primit”, spune Stelică Adam, care locuieşte în Kuncz de 17 ani.

Lucreţia Predoi stă de peste cinci decenii în acest cartier şi spune că nu s-a schimbat absolut nimic. Şi nici măcar promisiunile de campanie nu sunt prea încurajatoare. Înaintelea alegerilor, îşi mai fac apariţia unii candidaţi în zonă, dar se mulţumesc să împartă tricouri şi pixuri, iar apoi… dispar.

În Kuncz încă nu a fost introdus gazul, locuitorii folosind lemne pentru încălzire. Tot acolo, ca mijloc de transport şi ajutor la muncă se folosesc căruţele şi caii.

Foto: Renașterea Bănățeană

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.