Cât cheltuiește România pentru apărare. Salariile și pensiile – în top, înzestrarea cu tehnică militară – sub 20%

Bugetul pentru 2025 este de 8,4 miliarde de euro

Raportul mai arată că un procent de 42% din cheltuielile totale pentru apărare din România au fost destinate „remunerării angajaților”, adică salariilor și contribuțiilor sociale reale sau imputate ale angajatorilor, inclusiv pensii. 29% din banii cheltuiți au fost destinați „consumului intermediar”, constând în achizițiile publice de bunuri și servicii. 

Investițiile de capital, cum ar fi achiziția de echipamente și infrastructuri noi s-au ridicat la doar 20% din cheltuielile de apărare. De asemenea, transferurile curente și de capital, de exemplu pentru ajutor militar, au reprezentat 7,8% din cheltuielile totale la nivelul UE, conform datelor raportate.

În anul 2024, bugetul Ministerului Apărării Naționale din România a fost de 40 de miliarde de lei (8 miliarde de euro), reprezentând 2,3% din PIB (350 de miliarde de euro). Cea mai mare parte a sumei, 5 miliarde de euro (62,5%), a fost destinată cheltuielilor de funcționare inclusiv salarii și pensii, iar 3 miliarde de euro au fost alocate pentru investiții și achiziții. 

Pentru anul 2025, s-a prevăzut un procent de 2,24% din PIB pentru capitolul „Apărare”, respectiv 42 de miliarde de lei (8,4 miliarde de euro). Bugetul ar putea crește la 2,5%, dacă programele de înzestrare militară sunt derulate cu succes.

Recomandări

Cum ar putea arăta motivarea CCR în cazul secretizării declarațiilor de avere. Profesorul de drept Cristian Clipa: „Procurorii nu trebuie să fie serviți ca la restaurant”

Câți bani au cheltuit statele UE pe apărare

Studiul Eurostat arată că, în 2023, cele mai ridicate niveluri ale cheltuielilor totale pentru apărare în țările UE au fost constatate în Letonia (3,1% din PIB), Estonia (2,7%), Lituania (2,5%), Grecia (2,2%), Polonia (2,1%), Cipru și Ungaria (ambele cu 1,9%), precum și în Franța, Danemarca și Suedia (fiecare cu 1,8% din PIB). De remarcat cheltuielile importante realizate de țările din nordul Europei, aflate în vecinătatea Rusiei, țară care a invadat Ucraina în 2022.

Cele mai mici cheltuieli pentru apărare au existat în Irlanda (0,2% din PIB), Malta (0,4%), Luxemburg și Austria (ambele 0,6%). Dintre țările UE și AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb), Islanda a raportat cel mai scăzut nivel al cheltuielilor în domeniu, 0,1% din PIB, deoarece nu are o armată permanentă.

Recomandări

Cum poate fi redus deficitul bugetar fără creșteri de taxe. Soluțiile economiștilor: tăierea investițiilor inutile, taxarea inversă la TVA, eliminarea unor de programe de stat

În termeni absoluți, în 2023, cheltuielile celor 27 de țări din UE pentru apărare au crescut la 227 de miliarde de euro, față de alocarea de 202 miliarde de euro, din 2022. În 2021 s-au cheltuit 183 de miliarde de euro, în 2020 – 177 de miliarde de euro, iar în 2019 – 168 de miliarde euro. Creșterea de 12% între 2022 și 2023 reprezintă a doua cea mai puternică creștere relativă dintre funcțiile generale de cheltuieli publice. Între 2021 și 2023, „ajutorul militar extern” a crescut de la 8 miliarde de euro, la 24 de miliarde de euro.

De ce apare România cu „zero” la capitolul „ajutor militar extern”

Cea mai mare parte a cheltuielilor din domeniu, la nivelul UE, a fost concentrată în categoria „apărare militară”, cu 1,1% din PIB. „Apărarea civilă”, „apărarea prin cercetare și dezvoltare” și „cheltuielile de apărare neclasificate” au reprezentat împreună mai puțin de 0,1%, în timp ce „ajutorul militar extern” a reprezentat tot 0,1% din PIB. 

Recomandări

Digul subteran din Salina Praid s-a prăbușit. Minerii au încercat până în ultima clipă să salveze o secțiune a minei și au ieșit plângând

Ajutorul militar extern a constat, în principal, în donații de armament și echipamente militare Ucrainei, pentru a se putea apăra în războiul declanșat de Rusia. Valori notabile ale ajutorului militar extern s-au înregistrat în Slovacia (1,2% din PIB), Danemarca (0,5%), Letonia (0,4%), Finlanda (0,3%), Germania, Luxemburg, Țările de Jos și Suedia (toate la 0,2%), Belgia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru și Polonia, precum și Norvegia (toate la 0,1% din PIB). 

Valoarea ridicată a ajutorului militar constatată în cazul Slovaciei a făcut ca această țară să înregistreze, în 2023, o valoare negativă (-0,1% din PIB) a cheltuielilor la capitolul „apărare militară”. În statistica Eurostat, România apare cu zero euro cheltuiți pentru ajutor militar extern, alături de Ungaria, Malta, Austria, Slovenia, Irlanda, Grecia. 

Autoritățile române au păstrat „la secret” ajutorul militar acordat Ucrainei, după invazia Rusiei, ceea ce a determinat ca aceste cheltuieli să fie trecute, cel mai probabil, la alte capitole.

„Raportarea ajutorului militar ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei nu este încă pe deplin armonizată pentru toate țările, astfel încât donațiile de echipamente în natură nu sunt încă pe deplin reflectate în cheltuielile totale din ajutorul militar extern. Aceste omisiuni nu afectează nivelul cheltuielilor totale și al cheltuielilor totale pentru apărare”, se menționează în studiul Eurostat.

Interes minim pentru apărare în perioada 1995-2023

La nivelul UE, în perioada 1995-2023 s-au înregistrat scăderi ale cheltuielilor pentru „apărare” ca procent din PIB (de la 1,6% din PIB în 1995 la 1,3% din PIB în 2023). Comparativ cu 2022, nivelul cheltuielilor pentru apărare în UE a rămas stabil exprimat ca procent din PIB.

La nivelul UE, ponderea cheltuielilor pentru apărare în cheltuielile totale a scăzut de la 3,0% în 1995 la 2,7% în 2023. Cu toate acestea, comparativ cu 2021 și 2022, la nivelul UE, ponderea cheltuielilor pentru apărare în cheltuielile totale a crescut de la 2,4% din cheltuielile totale în 2021, la 2,5% din cheltuielile totale în 2022 și la 2,7% din cheltuielile totale în 2023.

În 2023, formarea brută de capital în domeniul apărării (de exemplu, adaosuri nete de echipamente militare, clădiri noi și alte facilități în scopuri de apărare, adaosuri nete la stocurile de bunuri, cum ar fi munițiile) a reprezentat 50% din cheltuielile totale pentru apărare în Estonia și 44% din cheltuielile totale pentru apărare în Letonia și Lituania. Suma negativă pentru Slovacia reprezintă o cedare netă de active fixe în contextul ajutorului militar străin în natură (prezentat ca transferuri de capital și neutru pentru cheltuielile totale pentru apărare).

Foto: Shutterstock

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro