Cătălin Cherecheș „forțează” poarta pușcăriei cu o hotărâre a Înaltei Curți. Judecătorii: „Deciziile instanței supreme nu sunt legi”

Ce speră fostul primar din Baia Mare

Fostul primar din Baia Mare vrea, mai exact, să beneficieze de pe urma Recursului în interesul legii (RIL) la soluționarea căruia au participat atât fosta șefă a instanței supreme, judecătoarea Corina Corbu, cât și actuala președintă, Lia Savonea.

În esență, soluționarea dată de Înalta Curte prin Decizia nr. 1/2025 a fost aceea că, în cazul unui funcționar șpăgar care a luat mai multe mite pe parcursul unei perioade, termenul de prescripție se calculează de la data primei fapte, nu de la data la care a băgat în buzunar ultimii bani.

Ajuns la pușcărie, Cătălin Cherecheș a cerut să i se aplice și lui Decizia nr. 1/2025 a Înaltei Curți, pe calea unei contestații în anulare dezbătută și respinsă de Curtea de Apel Cluj pe data de 22 mai 2025.

•  „În speță recursul în interesul legii invocat este Decizia ICCJ 1/20 ianuarie 2025, iar cauza a fost solutionată definitiv prin decizia dată în apel în 24 noiembrie 2023, deci anterior pronunţării RIL ului, prin urmare, RIL-ul invocat nu are efecte asupra acesteia.
•  Nu suntem de acord nici cu argumentul invocat de contestator în sensul că, deși recursul în interesul legii nu are efect retroactiv în sens tehnic, neschimbând în mod retroactiv drepturile şi obligaţiile stabilite prin hotărâri judecătoreşti anterioare publicării sale, după publicarea RIL-ului, instanţa care judecă calea extraordinară trebuie să aplice interpretarea obligatorie dată de RIL”, se arată în Hotărârea nr 908/2025.

Noua contestație a lui Cătălin Cherecheș

De data asta, într-o contestație la executare, pe data de 26 noiembrie 2025, Cătălin Cherecheș a criticat dispozițiile din Codul de procedură penlă, mai exact art. 595, potrivit căruia dacă legea nouă prevede o pedeapsă mai blândă pentru fapta în legătură cu care un inculpat a fost condamnat, instanța îi scade din pedeapsă, iar dacă fapta a fost dezincriminată, atunci îl pune în libertate.

Nemulțumirea lui Cătălin Cherecheș este că lui nu i se aplică aceste dispoziții, deoarece Decizia RIL 1/2025 – deși este decizie obligatorie – nu are caracter de lege.

Fostul primar al municipiului Baia Mare a pierdut și contestația la executare, atât la Tribunalul Maramureș (9 decembrie 2025), cât și la Curtea de Apel Cluj (28 ianuarie 2026).

În schimb, judecătorii i-au admis excepția de neconstituționalitatea referitoare la art. 595 Cod procedură penală, astfel încât acest capăt de cerere va fi soluționat la CCR.

Avocat: „Toată lumea știe, Cherecheș stă ilegal la pușcărie”

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 314/2025 din 9 decembrie 2025 a Tribunalului Maramureș pentru a vedea, mai întâi, ce au invocat avocații lui Cătălin Cherecheș în noua cale extraordinară de atac:

•  „(Avocatul – n.r.) face referire la Recursul în interesul legii nr. 1/2025, care este o lege penală mai favorabilă şi spune că este identică ca şi efect juridic cu excepţia de neconstituționalitate admisă, care de asemenea de la momentul publicării în Monitorul Oficial produce acele efecte obligatorii.
• Instanţa cunoaşte situaţia, nu o va repeta pentru că a dezvoltat-o anterior (…), dar toată lumea ştie, (Cătălin Cherecheș – n.r.) stă în mod nelegal pe această condamnare.
• E absolut inechitabil, neconstituţional, ca persoane aflate în aceiaşi situaţie juridică unii să beneficieze de un recurs în interesul legii cu forţă obligatorie şi alţii nu, exclusiv pe chestiuni administrative.
• Dacă petentul (Cătălin Cherecheș – n.r.) s-ar fi judecat după momentul publicării în Monitorul Oficial (al RIL 1/2025 – n.r.) ar fi beneficiat la fel ca şi o persoană care a comis aceeaşi pretinsă faptă, în aceeaşi zi cu el. (…)
• Solicită a se admite şi pe fond prezenta contestaţie la executare întemeiată pe art. 595 Cod procedură penală, crede că recursul în interesul legii este obligatoriu, este o cauză pendinte unde ar trebui aplicată şi el trebuie interpretat ca o lege penală mai favorabilă”, a arătat avocatul lui Cătălin Cherecheș.

Procuror: „Deciziile ÎCCJ nu sunt legi”

Procurorul de ședință a cerut respingerea contestației la executare, arătând că deciziile ÎCCJ nu sunt legi:

• „Solicită (procurorul – n.r.) a se observa faptul că acest mecanism vizează aplicarea legii penale mai favorabile după rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare.
• Acest lucru presupune să se echivaleze o decizie de recurs în interesul legii cu o lege, să i se dea aceeaşi forţă.
• După cum rezultă chiar din contestaţia depusă de apărătorul petentului, Curtea Constituţională s-a pronunţat deja în această privinţă atunci când a analizat un obiect de neconstituționalitate în 2023, prin care legiuitorul a încercat să echivaleze efectele unei decizii pentru dezlegare a unor chestiuni de drept sau de recurs în interesul legii cu o lege, spunând clar că acest lucru nu este posibil deoarece s-ar aduce o atingere gravă principiului separaţiilor puterilor în stat. (…)
• Din această perspectivă, consideră că chiar dacă ar fi sesizată din nou Curtea Constituţională cu asemenea excepţie, chiar dacă acolo viza de principiu echivalarea unei hotărâri judecătoreşti cu o lege, s-ar pronunţa tot în sensul respingerii, dar pentru acest considerent, fiindcă deja s-a pronunţat, consideră că este şi inadmisibilă o nouă sesizare”, a arătat reprezentantul DNA.

Judecător: „Înalta Curte nu emite sau abrogă legi, ci le interpretează”

Tribunalul Maramureș a respins contestația la executare formulată de Cătălin Cherecheș, pentru argumentele confirmate ulterior, pe data de 28 ianuarie 2026, de Curtea de Apel Cluj:

• „Puterea judecătorească, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, are rolul constituţional de a da unui text de lege anumite interpretări, în scopul aplicării unitare de către instanţele judecătoreşti.
• Acest fapt nu presupune însă că instanţa supremă se poate substitui Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat, dar implică anumite exigenţe constituţionale ce ţin de modalitatea concretă în care se realizează interpretarea. (…)
• Hotărârea judecătorească nu poate fi subsumată conceptului de lege penală, nu poate fi calificată ca fiind mai favorabilă sau nu, întrucât acest caracter este inerent şi intrinsec legat de lege.
• Hotărârea judecătorească consacră o modalitate de interpretare a normei legale, fără a avea aceeaşi legitimitate şi autoritate prin prisma principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.
• Examinând jurisprudenţa antereferită, Curtea (Constituțională – n.r.) a reţinut că decizia pronunţată în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în soluţionarea unui recurs în interesul legii, chiar dacă este obligatorie pentru instanţele judecătoreşti, nu poate fi convertită într-o normă juridică.
• Exercitându-şi atribuţiile, instanţa supremă nu abrogă o normă juridică, ci o interpretează, o trece prin filtrul situaţiilor de fapt şi de drept cu care se confruntă instanţele judecătoreşti, determinându-i înţelesul, limitele, cadrul şi modalitatea de aplicare.
• Prin urmare, o astfel de decizie nu poate avea valoare normativă, ci i se ataşează, în mod exclusiv, autoritatea de lucru judecat, nu preia din forţa şi autoritatea normativă a actelor de reglementare primară şi nu se identifică sau asimilează cu acestea.
• Aceasta are un contur şi o fizionomie juridică bine definite, orientează practica judiciară şi obligă judecătorii să o aplice. Deci în niciun caz nu se poate reţine că, într-un fel sau altul, i s-ar ataşa o componentă generatoare de norme.
• Pe cale de consecinţă, constatând că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 595 alin. 1 Cod de procedură penală rap. la art. 4 Cod penal, întrucât de la momentul rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus condamnarea petentului pentru comiterea infracţiunii de luare de mită şi până în prezent, infracţiunea care a determinat aplicarea pedepsei închisorii nu a fost dezincriminată, dar nici dispoziţiile art. 595 alin. 1 cod de procedură penală, rap. la art. 6 cod penal, întrucât decizia pronunţată în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu poate fi asimilată unei legi, asigurând doar interpretarea unitară a textului de lege care reglementează modul de calcul al prescripţiei răspunderii penale, fără a reduce limitele de pedeapsă, astfel încât să ne regăsim în situaţia în care petentul să execute o pedeapsă mai mare decât cea prevăzută de lege, tribunalul va respinge contestaţia la executare formulată de petentul-condamnat (Cherecheș Cătălin – n.r.)”, se arată în Hotărârea nr. 314/2025.

O șpagă mare împărțită în tranșe mici

Fostul primar al municipiului Baia Mare Cătălin Cherecheș a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe data de 19 mai 2016, pentru luare de mită în formă continuată.

 În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

• „În perioada martie 2015 – septembrie 2015, inculpatul Cherecheș Cătălin, în calitate de primar al municipiului Baia Mare și ordonator principal de credite pentru susținerea financiară a Asociației Club Sportiv Fotbal Club Municipal Baia Mare și implicit pentru eliberarea sumelor de bani alocate de consiliul local în acest sens, a pretins și primit de la o persoană din conducerea clubului, atât în mod direct, cât și prin intermediar, suma totală de 70.000 de lei.
• De asemenea, în perioada imediat următoare, inculpatul Cherecheș Cătălin, pentru a propune Consiliului local al municipiului Baia Mare susținerea financiară a clubului de fotbal cu suma de 1.000.000 de lei/1.200.000 de lei, a pretins denunțătorului să cesioneze pe numele unei anumite persoane o societate comercială, operațiune care nu s-a mai finalizat.
• La data de 14 aprilie 2016, edilul i-a solicitat denunțătorului suma de 400.000 de lei, bani ce reprezentau mai mult de jumătate din sponsorizarea pe care o firmă o făcuse anterior clubului.
• În legătură cu modalitatea de remitere a sumei de bani pretinse, la data de 22 aprilie 2016, inculpatul Cherecheș Cătălin i-a transmis denunțătorului să nu scoată din bancă decât sume cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei, lucru cu care acesta din urmă s-a conformat.
• În același context, la data de 26 aprilie 2016, procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, asupra inculpatului Cherecheș Cătălin fiind găsită suma de 25.000 de lei.
• Anterior, la data de 25 aprilie 2016, la solicitarea inculpatului, din aceeași sumă pretinsă cu titlu de mită, denunțătorul a remis unui apropiat al primarului suma de 5.000 de euro în contul unei datorii”, rețin procurorii DNA.

Pe data de 24 februarie 2022, Tribunalul Cluj a dispus condamnarea lui Cătălin Cherecheș la o pedeapsă de 5 ani de pușcărie pentru luare de mită.

Pe data de 24 noiembrie 2023, Curtea de Apel Cluj a menținut pedeapsa de 5 ani cu executare pronunțată pe fond pe numele lui Cătălin Cherecheș.

Acesta a fugit din țară înainte de pronunțarea deciziei, fiind prins în Germania patru zile mai târziu.

În prezent, Cătălin Cherecheș își execută pedeapsa la Penitenciarul Baia Mare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.