America fără etaje, fără creier și fără inimă

Rusia aceea (post-țaristă, sovietică) era și atunci, ce e și acum: epoca de piatră fără limite, cu ambiții nemăsurate și oceane de sânge.

Statele Unite ale Americii păreau o civilizație a viitorului, cu zgârie-nori și alte cele, pe care le vedem și noi în prin filme până în ziua de azi. Ilf (în atenția provocaților cognitiv: se scrie fără m!) și Petrov (scriitorul, nu turnătorul Băsescu) aveau să descopere că nu e deloc așa. America e în general fără etaje.

Și fără etaje a rămas, doar că între timp a rămas și fără creier și fără inimă, în schimb s-a pricopsit cu singurul pinguin din Groenlanda, care mai e și papagal pe deasupra. Papagalul orange Trump.

Firește, Trump întinează numai nobilele idealuri ale caricaturilor. Și ăștia-s abia anii 20! 

Bine că apare filmul cu doamna Melania, dar mă tem că va întina numai nobilele idealuri ale filmelor cu doamna Stormy Daniels. 

Președintele american se joacă de-a tarifele, cu aerele unui pește care n-a fost pensionat la timp, păcat. Se crede „Daddy”, dar e doar o notă de subsol la fenomenul mai amplu care e imbecilizarea globală, adusă de tehnologie și atrofierea până la dispariție a gândirii critice. 

Epilogul la Idiocracy-ul american e așa: dacă Trump și armata lui de killeri de partid și de stat nu vor fi opriți, Statele Unite vor face cunoștință cu comuna primitivă și acolo vor rămâne. A venit iarna în Minnesota, pe tron e regele nebun, are tantrum senil și narcisism patologic și lăcomie de sânge nevinovat. Visul oranjgutanului e cunoscut: o lume minunată plină de trumpiți, numai trumpiți.

Cât despre țara noastră, cum s-ar zice, țara lui Ilie-Valahíe, cabinetul bolojalnic (poate cel mai prost și mai ticălos guvern de la Văcăroiu încoace, prin aceea că nu vede niciodată oamenii, ci doar cifrele) pare că duce deschis și o politică de exterminare culturală și o politică de exterminare a educației românești. Nu spun că distinsele nu merită să crape, dar parcă nici să le taie alde unghiera cu o singură sprânceană Bolojan…

Apropo, sprânceana aia a lui Bolojan chiar e un omagiu viu adus lui Picasso în perioada declinului cognitiv. 

Mno, pe lângă politrucii de la vlahii, hienele sunt chiar drăguțe. Iar rictusul lui Grindeanu întinează numai nobilele idealuri ale efectelor adverse ale medicamentelor. 

În altă ordine de idei, nu înțeleg cum de nu a apărut până acum o țuică botezată Ochii lui Ciorbea. Foame și amintiri, cu ele rămânem… 

Prea multe nu sunt de sperat, dar aș vrea măcar să strecor în sufletul „suveraniștilor” ipoteza că pe doamna Ursula de la UE o cheamă de fapt Gerula și e de origine geto-dacă. 

Întârind și comerțul cu India o să avem de acum lapte, miere, dar și nenumărate filme de la Bollywood, o să avem o floare și doi grădinari, dar și prietenii mei, elefanții. Deja îmi vine a dansa.

Răstimp, Boy George Simion a întinat numai nobilele idealuri ale lui Crăcănel, Nae Girimea, Pampon și Mița Baston.

Bonus: chiar în aceste clipe, agricultorii din Paraguay și Uruguay trebuie că protestează că ei nu se înhăitează cu alde bulgarii și românii. Realitatea, fiind cum e, sfârșitul cade, deci, ca o binecuvântare. Închei așa: fericiți cei plecați în altă lume, mai bună.

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE