Cooperativele jurnalistice – alternativă la jurnalismul comercial

Articolul se axează pe cooperativele jurnalistice, un subdomeniu al practicii jurnalistice și un tip de organizație media care devine din ce în ce mai popular la nivel internațional. Studiul inventariază 29 de organizații media cooperatiste din Europa, America de Nord și America de Sud. Se oferă o imagine de ansamblu asupra acestei zone în funcție de anul fondării, localizarea geografică, subtipurile de cooperative etc. Suplimentar, pe baza analizei site-urilor oficiale a șapte dintre aceste cooperative, articolul descrie sursele de venit, forța de muncă, structurile de guvernanță și misiunile acestor organizații media (link aici).

În ceea ce privește domeniul cooperatist în general, la nivel internațional există aproximativ trei milioane de cooperative, ceea ce înseamnă 10% din totalul forței de muncă la nivel mondial (link aici). Aceste cooperative sunt „ghidate de valori precum solidaritatea, prioritatea oamenilor în raport cu capitalul și o guvernanță democratică și participativă” (link aici).

Citând International Organisation of Industrial and Service Cooperative (link aici), Mirjam Gollmitzer scrie că din 2017 se estimează o creștere de 27% la nivel internațional a numărului de întreprinderi cooperatiste active în domeniul serviciilor de informare și comunicare. 

Scopul acestor cooperative, fie că sunt unele nonprofit sau orientate spre profit, este acela de a îndeplini o nevoie socială. Iată de ce, cooperativele jurnalistice nu oferă profit, surplusul de bani fiind reinvestit în organizație. Membrii acestor organizații (jurnaliști, consumatori sau ambele categorii) dețin și controlează în mod colectiv cooperativa, conform unui principiu democratic simplu, un membru, un vot.

Menținerea sprijinului financiar din partea publicului este esențială pentru succesul atât al mass-mediei nonprofit. În afara donației oamenilor, finanțarea filantropică, în special granturile acordate de fundații, reprezintă o sursă esențială de finanțare pentru cele mai multe organizații media nonprofit. 

Autorul cuantifică 29 de asemenea cooperative jurnalistice – de limbă engleză (The Bristol Cable – jurnalism de investigație cu focus pe comunitățile marginalizate, Morningstar un tip de jurnalism pro pace, axat pe mișcarea muncitorească, ambele din Marea Britanie, NB Media Co-op din Canada), franceză (Alternatives économiques din Franța) sau spaniolă (El Salto din Spania) – vezi tabelul de mai jos. 

Aceste instituții media alternative tind să apară în contexte de criză economică, atunci când lucrătorii din presă recuperează instituții media aflate în dificultate sau care au eșuat, cu scopul de a-și salva locurile de muncă. Cu excepția unei singure platforme, The Ferret, toate aceste cooperative pot fi asociate, prin misiune și temele abordate, cu zona stângă a spectrului politic.

În plus, mecanismele lor interne de guvernanță democratică le diferențiază atât de mass-media mainstream, dar și de mass-media alternativă și nonprofit. Astfel, cititorii sunt coproprietari și cogestionari ai organizației media – spre exemplu, aceștia își aleg în mod democratic, dintre membrii lor, consiliul de administrație, care îi responsabilizează pe jurnaliști și editori, respectând totodată independența editorială a acestora. 

Urmând exemplul acestor cooperative jurnalistice, poate că ar fi bine ca instituțiile media din țara noastră, care se declară comunități independente de jurnaliști, să-și indice mult mai detaliat sursele de finanțare, de la cele obișnuite, de câțiva zeci de lei, la cele consistente, care depășesc zeci de mii de euro. Publicul larg ar putea afla care sunt organizațiile sau persoanele fizice care donează sume consistente de bani pentru aceste media alternative. 

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE