Cazul Caracal. Procesul ultimilor rămaşi din lotul poliţiştilor şi magistraţilor acuzaţi că nu au salvat-o pe Alexandra din mâinile lui Gheorghe Dincă 

Toţi cei implicaţi în caz au fost cercetaţi penal, dar la final, Parchetul a trimis în judecată doar patru poliţişti, ultimii din lanţul ierarhic. Iar azi, la 6 ani de la cazul Caracal, procesul lor s-a împotmolit la Judecătoria din Balş, aşteptându-şi obșteasca prescriere.

UPDATE: Luni, 30 iunie. Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondată, a doua cerere de strămutare a dosarului. Decizia e definitivă, ceea ce înseamnă că procesul celor patru foşti poliţişti continuă la Judecătoria Balş, unde va fi termen de judecată pe 2 iulie.

Părinţii Alexandrei, faţă în faţă cu poliţiştii care n-au făcut nimic

Judecătoria Balş e în fostul sediu al Tribunalului Raional, pe malul râului Olteţ, între o sală de jocuri de noroc şi o clădire ce are la parter un second hand şi un birt, simboluri ale sărăciei de care ţara asta nu se mai vindecă.

Aici a eşuat marele dosar în care a fost cercetată intervenţia autorităţilor în cazul celor două fete răpite şi ucise de Gheorghe Dincă. Pe un geam de la parterul clădirii e lipită o coală A4 pe care scrie „Ocoliţi! Cade tencuiala”.

Luni, 23 iunie, a fost un nou termen din proces. Părinţii Alexandrei Măceşanu s-au învoit de la serviciu, ca să fie prezenţi în sala de judecată. „Venim, că suntem obligaţi să venim”, spune Tudoriţa Măceşanu. 

Mama Alexandrei mărturiseşte că nu se mai aşteptau ca acest dosar să fie trimis în instanţă. „Când l-au sunat pe soțul, de la Parchetul de la Craiova, ca să-l anunțe, noi nici nu ne mai gândeam că se mai întâmplă ceva. Oricum, cei care era important să fie traşi la răspundere nu sunt în dosar. Au rămas ăștia mai mici”. Adică, poliţiştii de la postul din comuna Dobrosloveni, şefa lor din Osica, Violeta Mirea, şi Nicolae Mirea, fostul comandant al Poliţiei din Caracal. Ei sunt urma care scapă turma.

Din martie, de când a început procesul, părinţii Alexandrei se întâlnesc în instanţă cu cei acuzaţi că n-au făcut nimic pentru a le salva fiica. „Din respect pentru avocaţii dumnealor”, spune mama, „să știți că eu le-am dat «bună ziua», când am intrat în sala de judecată. E vorba de respectul meu. Dar nu ştiu dacă am auzit vreun răspuns. Sau să ne zică măcar «ne pare rău», să aibă vreo compasiune”. 

La ultimul termen de la Judecătoria Balş au venit doar cei doi agenţi de poliţie din Dobrosloveni, Eugen Ţenea şi Marian Vasile. Ei sunt acuzaţi că n-au înregistrat sesizarea dispariției pe care tatăl Alexandrei a făcut-o în seara de 24 iulie 2019, imediat după ce fiica lui a fost răpită de Gheorghe Dincă.

Ce s-a întâmplat la şedinţa de judecată care a durat 3 minute

Judecătoria Balş are o singură sală de şedinţă, cu parchet comunist şi trei rânduri de bănci. Părinţii Alexandrei s-au aşezat pe ultimul rând, dar când Ţenea a venit lângă ei, s-au mutat şi mai în spate, pe o bancă aşezată în lateral.

După ce judecătorul Liviu Păun a urcat la prezidiu, grefiera a făcut prezenţa. Lipseau inculpaţii Mirea, dar şi reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne, care e parte responsabilă civilmente, adică bun de plată în acest dosar.

Apoi judecătorul a luat cuvântul, anunţând că pe 26 iunie, adică peste trei zile, e termen la Curtea de Apel Craiova, unde se judecă o nouă cerere de strămutare a dosarului. „Aşa că vom da termen pe 2 iulie, ca să vedem soluţia Curţii de Apel. Ştiu că a fost întocmit un referat de către Tribunalul Olt, dar nu cunosc concluziile referatului. N-aţi mai formulat cereri de strămutare, prin alte mijloace?”, se interesează magistratul. Cei prezenţi în sală neagă, apoi se declară închisă şedinţa de judecată. 

Totul a durat 3 minute, pe ceas. Când au plecat din Judecătorie, Ţenea şi Vasile au obţinut dispensă să folosească ieşirea din spatele curţii, ca să evite aparatul de fotografiat. 

„E prima oară când vine aici cineva de la presă. Chiar am rămas mirată când v-am văzut şi mi-aţi zis că sunteţi de la Libertatea”, ne mărturisea, mai devreme, mama Alexandrei Măceşanu.   

Peste doi ani, faptele se prescriu şi inculpaţii scapă de proces 

Pe 26 iunie, Curtea de Apel Craiova a amânat pronunţarea asupra cererii de strămutare pentru luni, 30 iunie. 

Fiecare zi ce trece e un câştig pentru cei patru inculpaţi din dosar. Căci ei au fost cercetaţi în perioada în care, după cum a decis CCR, nu mai opera prescripţia specială şi, prin urmare, vor scăpa mai devreme de răspunderea penală. Abuzul în serviciu, pentru care au fost trimişi în judecată, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar termenul general de prescripţie este de 8 ani şi se va împlini în iulie 2027.

„Asta e și ideea. D-aia și trag de timp”, crede mama Alexandrei Măceşanu. „Şi eu nu cred că se va rezolva nimic. Nu vedeţi că ne plimbăm de colo până colo?”.

Clasare pe linie pentru cei care au bâjbâit prin Caracal după Alexandra 

Dosarul care se judecă la Balş a fost deschis de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) în iulie 2019, imediat după ce presa a relatat despre intervenţia dezastruoasă a poliţiştilor şi a procurorilor implicaţi în căutarea celor două fete răpite de Gheorghe Dincă. Au fost chemaţi atunci la audieri şi cercetaţi şefi ai poliţiei din Olt care, conform metodologiei, aveau atribuţii şi competenţe pe linia dispariţiilor de minori.

În martie 2022, SIIJ a fost desfiinţată, iar dosarul a fost trimis la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Unde, la finalul cercetărilor, s-a decis „clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și favorizare a făptuitorului de către angajații MAI care au avut tangenţă cu operaţiunile de căutare a numitei Alexandra Măceşanu, probele administrate în cauză neconfirmând faptul că acţiunile acestora se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunilor sesizate, în sensul cerut de textul legal”. 

Singurii acuzaţi, de abuz în serviciu, sunt cei patru inculpaţi, trimişi în judecată în august 2023. 

Părinţii Alexandrei Măceşanu au formulat plângere împotriva soluţiei de clasare, însă doar pentru procurorul care a stat în poarta lui Dincă până dimineaţa şi pentru judecătorul care a emis acel mandat de percheziţie. Curtea de Apel Craiova le-a respins plângerea, pentru că ea era nesemnată, iar avocatul părinţilor nu depusese la dosar împuternicirea avocaţială.

Pentru ce sunt acuzaţi cei patru poliţişti rămaşi în dosar

În seara de 24 iunie 2019, Ion Măceşanu a mers la postul de poliţie din comuna Dobrosloveni şi a sesizat dispariţia fiicei sale. Dar agenții șefi principali de poliţie Eugen Ţenea şi Marian Vasile nu au înregistrat sesizarea şi n-au făcut nimic din ce scrie la manual, pentru găsirea fetei dispărute. 

Marian Vasile s-a pensionat, imediat după mediatizarea cazului Caracal. Anul următor, a plecat din poliţie şi Eugen Ţenea, care a intrat ajuns în învăţământ, iar în prezent lucrează ca psiholog la şcoala gimnazială din comuna Babiciu (Olt).

Comisar-şef Violeta Mirea, şefa Secţiei 2 Poliţie Rurală Osica de Sus, e acuzată că, deşi a fost informată cu privire la dispariţia Alexandrei, nu a raportat evenimentul superiorilor şi nici nu a verificat dacă subalternii ei, Ţenea şi Vasile, şi-au făcut treaba, iar asta, spun procurorii „a tergiversat identificarea infractorului (Gheorghe Dincă – n.r.) şi a locaţiei unde o sechestrase pe victimă, cu consecinţe letale pentru aceasta din urmă”.

Comisar şef Nicolae Mirea, fostul soţ al Violetei Mirea, e acuzat că, în calitate de  comandant al Poliţiei Caracal, „aflat la conducerea operaţiunilor de căutare a minorei şi de identificare a persoanei care a lipsit-o de libertate şi a agresat-o, nu a evaluat în mod corespunzător situaţia, nici înainte de apelurile minorei către SNUAU 112 şi nici după nu a centralizat şi diseminat în mod corespunzător către subalterni informaţiile de importanţă vitală în găsirea acesteia, nu a coordonat, îndrumat, sprijinit şi controlat în mod corespunzător echipele de căutare şi nu a procedat de urgenţă la întocmirea unui dosar penal, deşi faptele sesizate direct de către minora Măceşanu Alexandra erau de o gravitate deosebită”.

Nicolae Mirea şi Violeta Mirea s-au pensionat din poliţie imediat după eveniment, în august 2019. 

Se judecă la Balş, din cauza „presiunii pe care trusturile de presă o pot exercita” 

În august 2023, dosarul în care sunt inculpaţi cei patru foşti poliţişti a ajuns la Judecătoria Caracal. În camera preliminară, unde se verifică dacă ancheta a fost făcută corect, Ţenea şi Vasile au cerut ca dosarul să fie înapoiat Parchetului, subliniind că nu ei au tergiversat găsirea victimei şi identificarea lui Dincă, iar „dacă există vreo legătură de cauzalitate, aceasta ar trebui identificată în privinţa activităţilor derulate după ora 11.05 (primul telefon al victimei) din data de 25.08 2019 şi până în dimineaţa zilei următoare, respectiv data de 26.08.2019”.

Instanţa a respins toate aceste critici şi a decis că procesul poate începe. Dar apoi trei judecători de la Caracal au formulat, rând pe rând, cereri de abținere care le-au fost admise. Unul dintre ei e cel care eliberase mandatul de percheziţie în casa lui Dincă şi avea calitatea de martor în dosar.

Pe 11 februarie anul acesta, Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal a cerut strămutarea judecării cauzei, „existând indicii rezonabile care conduc la suspiciunea rezonabilă că aparenţa de imparţialitate a judecătorilor de la Caracal, dată fiind calitatea părţilor, ar fi afectată”.

În plus, explicau procurorii, „inculpații din cadrul dosarului penal au avut anterior calitatea de polițiști, existând astfel posibilitatea ca aceștia să fi efectuat cercetări penale în cadrul dosarelor de urmărire penală cu privire la care prim-procurorul, martor în prezentul dosar, să fi exercitat supravegherea, generând astfel contestarea principiilor care stau la baza statului de drept și al unui act de justiție echitabil”.

Şi nu în ultimul rând, avertiza Parchetul, „nu poate fi trecută cu vederea notorietatea acestei cauze care, dacă ar fi judecată la instanța de unde se solicită strămutarea, coroborate cu evenimentele din trecut, respectiv, «cazul Dincă», ar putea contura apariția unui pericol de tulburare a ordinii și liniștii publice, atrăgând astfel atenția mass-media, iar actul de justiție ar putea fi afectat prin prisma presiunii pe care trusturile de presă o pot exercita”.

Curtea de Apel Craiova a fost de acord cu aceste argumente, a admis cererea procurorilor şi a trimis dosarul la Judecătoria Balş. Unde toate cele trei termene de până acum au fost amânări, pentru că fie lipseau avocaţii inculpaţilor, fie se cere o nouă strămutare.   

Poliţistul care o căuta pe Alexandra cu interlopii şi-a suspendat demiterea

 Miercuri, 24 iulie 2019, Alexandra Măceşanu a plecat din Dobrosloveni spre Caracal, unde urma să se întâlnească cu un prieten. A mers la ocazie şi a urcat în maşina lui Gheorghe Dincă, care a răpit-o, a bătut-o şi a violat-o. 

A doua zi, fata a găsit un telefon în casa unde era sechestrată şi a sunat la 112. Era ora 11.05. Până la 11.46, Alexandra a vorbit de mai multe ori cu cei de la 112, dar şi cu poliţiştii care au sunat-o de pe telefoanele lor. Le-a spus că cel care a răpit-o are o mașină „gri, cu boturile turtite”, că a oprit lângă Liceul Mihai Viteazul din Caracal (în zonă erau camere de supraveghere video – n.r.) şi că apoi a dus-o în cartierul Bold. 

Fata a descris agresorul („are burtă, este gras, are 50 de ani şi ochii albaştri”), dar şi curtea casei în care era sechestrată („un brad, un nuc, o platformă cu fier vechi, câini lupi dezlegaţi şi un gard din tablă vopsit cu roşu”). Dar poliţiştii au identificat adresa lui Dincă spre miezul nopţii, la 12 ore după ce Alexandra sunase la 112. 

Potrivit Manualului de bune practici privind modul de acţiune al poliţiei în cazurile copiilor dispăruţi, operaţiunile de căutare sunt organizate şi coordonate de poliţie, prin Centrul de Monitorizare, care e „creierul” operaţiunii: marchează zona de căutare pe hartă şi indică în ce locuri ar trebui căutat, evaluează de câţi oameni e nevoie şi cere ajutor de la jandarmi, de la Poliţia de Frontieră, de la ISU sau de la Inspectoratul General pentru Aviaţie.  

Conform procedurilor, Centrul e condus de inspectorul-şef al IPJ sau de înlocuitorul la comandă al acestuia. În cazul de Caracal, în fruntea lui trebuia să fie comisarul-şef Nicolae Alexe, adjunct al IPJ Olt care, în acea zi, se afla la comanda inspectoratului.

Numai că, în loc să se mobilizeze pentru a salva o viaţă, Alexe a preferat să rămână într-un loc mai vesel: la bilanţul Poliţiei Potcoava. A ajuns în Caracal după ora 18.00, iar atunci primul lui gând a fost să ceară ajutorul unui interlop din oraș, Remus Rădoi, zis „Codiţă”.

În dosarul deschis ulterior de SIIJ, procurorii au dispus clasarea cauzei privind săvârșirea infracțiunii de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, „întrucât probele administrate în cauză confirmă faptul că informaţiile oferite în ziua de 25 iulie 2019 (o fotografie cu un autoturism de culoare argintie despre care existau indicii că ar aparţine autorului infracţiunii, precum şi două numere de telefon) nu au fost în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, ci în scopul sprijinirii anchetei penale, în sensul folosirii tuturor posibilităţilor permise de lege pentru identificarea autorului infracţiunii şi autoturismului folosit de acesta”.

FOTO Comisarul-şef Nicolae Alexe, în august 2019, așteptând să fie audiat de SIIJ

Nicolae Alexe a fost destituit din poliție în februarie 2020, dar o lună mai târziu, la evaluarea de serviciu, el a primit calificativul „foarte bine”, inclusiv pentru ziua în care i se reproşa că nu şi-a făcut treaba. După ce Libertatea a dezvăluit asta, IGPR a cerut şi a obţinut în instanţă anularea acelei evaluări de serviciu. 

De atunci şi până acum, Alexe se judecă cu Poliţia Română, pentru anularea demiterii sale. În mai 2020, Tribunalul Olt a suspendat dispoziţia de destituire a sa, până la soluţionarea definitivă a cauzei, iar Alexe s-a întors la serviciu. Procesul lui cu IGPR s-a mutat la Tribunalul Mehedinţi, unde bate pasul pe loc de 5 ani. Iar acum e suspendat, în aşteptarea unei decizii CCR, după ce polițistului i s-a admis sesizarea unei excepţii de neconstituţionalitate. 

Coordonatorul căutărilor e azi şef într-o Secţie Regională de Poliţie

În dimineaţa de 25 iulie 2019, după ce a cerut ajutor la 112, Alexandra Măceşanu a fost sunată de patru poliţişti care, rând pe rând, i-au cerut să repete cum a ajuns acolo, cum arată răpitorul şi ce vede în jur. Ultimul care a vorbit cu Alexandra e comisarul Constantin Pistol, şeful Biroului Investigații Criminale din Poliţia Caracal. El a fost cel care a coordonat pe teren operațiunile de căutare.

Audiat ca martor în dosarul în care Dincă era acuzat de crimă, Pistol a declarat: „Fata mi-a spus că a fost luată la ocazie din Dobrosloveni, iar când a ajuns în oraş, în zona Liceului Mihai Viteazul, şoferul a intrat peste ea în spate, a împachetat-o, legând-o la mâini şi la ochi, apoi a dus-o într-o casă unde şi-a bătut joc de ea”. 

Era ora 11.50 când Pistol a vorbit la telefon cu Alexandra. După vreo oră, el a trimis doi agenţi de poliţie, pe Sorin Bîcă şi Florentin Neagoe, ca să verifice camerele video din zona liceului indicat de fată. Cei doi s-au întors cu mâna goală, după ce directoarea şcolii le-a zis că n-are camere video ce bat spre stradă. Şi abia seara, la ora 21.30, au fost identificate, în vecinătatea liceului, două camere video: pe una din ele apăreau Dincă şi Renault-ul lui, cu geamuri fumurii.

Sorin Bîcă şi Florentin Neagoe sunt în continuare poliţişti la IPJ Olt. 

Cms. Constantin Pistol a fost cercetat disciplinar pentru că „a coordonat deficitar acțiunea de căutare a victimei”, iar în februarie 2020, a fost sancţionat de IGPR cu „amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare pe o perioada de 3 ani”. Poliţistul a contestat sancţiunea, iar Curtea de Apel Craiova i-a redus durata sancţiunii disciplinare de la 3 ani la 18 luni. 

În prezent, cms. Constantin Pistol este şef birou la Secţia Regională de Poliţie Transporturi Craiova.

Clasare pentru procurorul care n-a vrut să intre noaptea peste Dincă  

În ziua în care Alexandra a sunat la 112 din casa lui Dincă, procuror de serviciu la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal era Cristian Ovidiu Popescu. El a înregistrat  dosarul penal deschis „in rem” pentru lipsire de libertate, după 5 ore de la apelul fetei, ceea ce a dus la întârzierea identificării adresei de la care suna fata răpită, preciza Parchetul General, într-un raport, explicând că de vină ar fi fost nişte „sincope în comunicarea dintre organele de poliție și procurori”.

Adresa lui Dincă a fost identificată la miezul nopţii, după ce Direcţia de Operaţiuni Speciale i-a identificat numărul de telefon cu abonament pe listingul cartelei de pe care Alexandra sunase la 112. Dar abia „la ora 2.00 procurorul (Cristian Popescu – n.r.) şi prim-procurorul (Cătălin Zăvoianu, şeful Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal – n.r.) au apreciat că este oportună obţinerea unor mandate de percheziție”, se arată în raport. 

Iar la ora 2.15, potrivit Parchetului General, sau 2.39, potrivit rechizitoriului DIICOT din dosarul de omor sau chiar 3.04, potrivit SIIJ, un judecător a emis mandatul de percheziţie pentru casa lui Dincă.

Dar procurorul Popescu şi şeful lui, Zăvoianu, au decis ca percheziţia să se facă după ora 6.00, „întrucât lucrătorii de poliţie nu au identificat indicii de săvârşire a unei infracţiuni flagrante în derulare”, se arată în raportul Parchetului General. Că în acel imobil nu se întâmplă nimic s-a stabilit după ce, la miezul nopţii, un poliţist „s-a uitat printre fantele porţii de metal şi nu a observat lumină şi nicio mișcare în curte”. 

Dimineaţa, când au intrat în curtea lui Dincă, cei care o căutau pe Alexandra n-au mai găsit decât un butoi de tablă pus pe pirostrii, iar sub el, cenuşă şi fragmente de oase umane.

În septembrie 2019, procurorul Popescu a fost pus sub acuzare de SIIJ pentru că „ar fi respins propunerea organelor de poliție de a pătrunde în domiciliul lui Dincă Gheorghe, dispunând efectuarea percheziției domiciliare începând cu ora 6.00 a zilei de 26.07.2019, deși obținuse mandat de percheziţie la orele 3.04”.

Dar în august 2023, după ce dosarul a ajuns la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, procurorii au decis clasarea în cazul colegului lor, care era cercetat penal pentru abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului şi neglijenţă în serviciu. Fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege, a argumentat Parchetul clasarea.

Inspecţia Judiciară a constatat că, în cazul Caracal, procurorul Cristian Popescu şi-a exercitat funcția cu gravă neglijență. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost de aceeaşi părere, anul trecut, iar magistratul a fost sancţionat disciplinar cu diminuarea salariului cu 25%, pe o perioadă de un an. În prezent, Popescu este procuror-șef Secție judiciară la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt.

Şeful lui de atunci, prim-procurorul Cătălin Zăvoianu, a avut doar calitatea de martor în dosarul de la SIIJ. În august 2019, el a ieşit de la audieri şi a luat-o la fugă, ca să scape de întrebările jurnaliștilor, iar scena urmăririi i-a adus poreclele de Speedy și Talpă-Iute.

Din iunie anul trecut, Zăvoianu a devenit procuror DIICOT.

Mama şi bunicul Luizei Melencu au întors o parte din dosarul SIIJ la Parchet

Un alt magistrat implicat în cazul Caracal e Liviu Vasilescu, procurorul DIICOT care se ocupa de dosarul dispariţiei Luizei Melencu, prima fată pe care Dincă e acuzat că a ucis-o. În ziua în care Alexandra a sunat la 112, Liviu Vasilescu i-a contactat imediat pe procurorii din Caracal şi s-a implicat în anchetă, intuind că există o legătură între cele două cazuri.

Luiza Melencu avea 18 ani şi a dispărut într-o duminică, pe 14 aprilie 2019. Fata venise din Dioşti în Caracal, ca să ridice nişte bani trimişi de mama ei din străinătate. N-a reuşit şi a plecat să ia o „maşină de ocazie”, ca să se întoarcă acasă. Atunci când şi-a sunat părinţii pentru ultima oară, le-a spus că era în Caracal, la intersecţia dintre str. Craiovei cu Piaţa Victoriei, zonă pe care localnicii o numeau „a Văduvei”. De aici, Luiza avea să se urce în maşina lui Dincă. Bărbatul de 66 de ani locuia chiar pe str. Craiovei, la numărul 169.

Bunicul Luizei a sesizat dispariţia a doua zi, la Postul de Poliţie din Dioşti. Mai departe, de căutarea fetei s-au ocupat cei de la Secţia 4 Poliţie Rurală Coşoveni. Iar pe 5 iunie 2019, pentru că existau suspiciuni că Luiza ar fi fost traficată, cazul a fost preluat de DIICOT. Abia o săptămână mai târziu au fost verificate imaginile de pe camerele de supraveghere din zonă „a Văduvei” şi aşa s-a descoperit că, în momentul în care a dispărut Luiza, prin zonă trecea şi Renault-ul lui Dincă. 

Filmarea era neclară şi ca să identifice maşina, procurorul Vasilescu a trimis înregistrarea la FBI, pentru îmbunătăţirea calităţii imaginii. Nimeni nu s-a gândit că ar fi mai simplu şi mai logic să verifice şi camerele video de pe traseul maşinii, adică de pe str. Craiovei. Dacă ar fi făcut-o, ar fi descoperit rapid Renault-ul cu folie în geamuri şi spițe cromate pe care-l căutau, căci Dincă trecea cu maşina, zilnic, prin faţa camerei video din curtea vecinilor săi, după cum a dezvăluit Libertatea.

Procurorul Liviu Vasilescu a fost şi el anchetat la SIIJ, însă nu a fost pus sub acuzare. Azi, el lucrează în continuare la DIICOT Craiova. 

Poliţiştii implicaţi în căutarea Luizei Melencu au fost cercetaţi de SIIJ pentru abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului. Dar, la final, ca şi în cazul Alexandrei Măceşanu, procurorii au dispus clasarea, motivând că „situaţia de fapt confirmă că organele de poliţie au făcut toate demersurile necesare pentru găsirea victimei majore Melencu Luiza Mihaela şi identificarea agresorului acesteia”.

Împotriva acestei soluţii, mama şi bunicul Luizei au făcut plângere în instanţă. În luna mai a acestui an, Judecătoria Craiova a desfiinţat soluţia de clasare cu privire la poliţiştii din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Coşoveni şi a trimis cauza la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, pentru completarea urmăririi penale.

„Soluţia de clasare nu este motivată în mod corespunzător”, subliniază instanţa, iar „judecătorul de cameră preliminară nu poate să analizeze, ci doar să bănuiască (ceea ce lasă însă loc arbitrariului), care a fost raţiunea pentru care procurorul a dispus soluția de netrimitere în judecată”. 

Luiza Melencu figurează şi acum pe lista persoanelor dispărute şi căutate de Poliţia Română, deşi Gheorghe Dincă a fost condamnat şi pentru uciderea ei, la 30 de ani de închisoare. 

Clasare şi pentru operatoarea de la 112 care a luat-o la rost pe Alexandra

În dosarul de la SIIJ au fost cercetaţi şi cei care au vorbit cu Alexandra, atunci când ea a sunat la 112. Iată un fragment din stenograma discuţiei:

Operatoare 112: Cum te cheamă?

Alexandra: Vă rog veniți repede, nu știu unde sunt. (gâfâie, speriată).

Operatoare 112: Cum adică nu știi unde ești?! În ce localitate te afli? (ton răstit)

Alexandra: În Dobro… în Caracal, m-a dus în Caracal, dar nu știu exact. (se aude lătrat de câine)

Operatoare 112: Păi, dă-mi un punct de reper unde te afli în Caracal! Cum crezi că te găsim?! Alooo!

Alexandra: Da, stați un pic, nu plecați, vă rog!

Operatoare 112: Ai fost, ai fost violată?

Alexandra: Da, am fost violată! (plânge)

Operatoare 112: Da, rămâi la telefon. Da încearcă să dai un punct de reper, ca să știm exact ce… cum te putem găsi.

Alexandra: A venit! A venit! Veniți repede, vă rog!

După ce convorbirea se întrerupe, operatoarea de la 112 comentează cu o colegă: „Păi, să venim unde, frate, în Caracal?”. „A violat-o”, se aude vocea celeilalte operatoare. „Păi, ce dracu să-i fac… că e în Caracal, că a răpit-o şi a dus-o în Caracal, dar nu ştie unde…” „Eeee”, reacţionează colega ei.

Înregistrarea dialogului: 

Câteva zile mai târziu, STS preciza că operatoarea de la 112, a cărei identitate a fost protejată, a acţionat conform metodologiei şi nu a primit nicio sancțiune. 

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a decis clasarea cauzei cu privire la săvârşirea infracțiunii de abuz în serviciu în cazul acestei operatoare, dar și al celorlalţi „angajați STS care au avut tangență cu circuitul informațiilor oferite de Alexandra Măceşanu, prin intermediul apelului 112, probele administrate în cauză neconfirmând faptul că acţiunile acestora se circumscriu elementelor constitutive ale infracţiunilor sesizate în sensul cerut de textul legal”. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 8

---

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro