Ce cred economiștii despre noile ținte de deficit anunțate de Bolojan: „Ministerul Finanțelor trebuie desființat și reînființat”. Statul va trebui să taie în carne vie din lucrările publice, fie va tăia pensii și salarii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România cu greu se va încadra chiar și în noua țintă de deficit bugetar pe acest an, de 8,4%, în vreme ce reducerea la 6% pentru anul viitor este prea ambițioasă, arată economiștii consultați de Libertatea. Aceștia susțin că statul va ajunge în situația în care fie va trebui să taie masiv de la investițiile publice, fie va tăia pensii și salarii. În caz contrar, va trebui să majoreze iarăși taxele.
Cuprins:
- „Mincinos notoriu”
- „Fără digitalizare și reorganizare teritorială nu se poate”
- Obiectiv nerealist pe anul viitor
- Cum s-ar putea face
- Glăvan: ne trebuie reforme reale
- Vom avea de ales între a reduce lucrări sau salarii și pensii
- Ne trebuie și Pachetul 3
- „Nesimțirea a câștigat la Eximbank și RAAPPS”
- Exact ca Rusia
Reamintim, premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri că a convenit cu Comisia Europeană o nouă țintă de deficit bugetar pentru acest an, respectiv majorarea acesteia de la 7% la 8,4% din Produsul Intern Brut (PIB).
Concomitent, acesta a afirmat că anul viitor, acesta va scădea la 6%, fără majorarea taxelor, dar cu reforme la stat.
„Mincinos notoriu”
Consultantul fiscal Emilian Duca susține că Guvernul Ciolacu, care a construit bugetul pe acest an pe un deficit de 7% din PIB, este un „mincinos notoriu”.
„Deficitul de 8,4% față de 7% înseamnă că cine a făcut bugetul pe anul ăsta e un mincinos notoriu. Să își asume responsabilitatea, să spună că a mințit. Și nivelul de 8,4% este optimist, avem o problemă mare și probabilitate pentru alte taxe anul viitor, pentru că Guvernul nu este în stare să facă nimic din reforme”, a spus Duca, pentru Libertatea.
„Fără digitalizare și reorganizare teritorială nu se poate”
Acesta spune că deficitul nu poate scădea anul viitor la 6% din PIB, mai ales în contextul în care ministerele au cerut la rectificarea bugetară 80 de miliarde de lei, adică 16 miliarde de euro, iar toate măririle de taxe și reducerile operate de Guvernul Bolojan strâng la buget doar 30 de miliarde de euro.
„Sunt și semne de recesiune, iar veniturile statului vor fi afectate în 2026. Obiectivul de 6% mi se pare ambițios. Fără digitalizare și reorganizare teritorială nu se poate. Și nu îi văd în stare. Ne mișcăm ca o găină fără cap. Credeam că au stabilit deja ce reforme să facă atunci când au stabilit programul de guvernare, dar se tot sucesc. Toată lumea vrea să facă reformă, dar la alții”, afirmă Emilian Duca.
Obiectiv nerealist pe anul viitor
Un alt consultant fiscal, Adrian Bența, susține că noul deficit de 8,4% este realist pe anul acesta, dar nerealist pe anul viitor.
„Pe anul ăsta îți mai dă spațiu de manevră de la 7% la 8,4% să ai niște bani în plus de autostrăzi, investiții și cofinanțări la proiecte europene. Pentru anul viitor, nivelul de 6% este posibil doar dacă mai cresc nivelul taxelor și TVA la 23%. Trebuie să ținem minte că anul viitor intră și achiziții militare pe deficit. Dăm din gură, asta facem”, acuză Bența.
Cum s-ar putea face
În schimb, analistul Cristi Tudorescu este mai optimist. Acesta a scris pe Facebook că în următoarele luni va putea fi cunoscut dacă planul Guvernului pentru un deficit de 6% este realist.
Acesta spune că ajustările bugetare intrate în vigoare până acum produc un efect de doar 0,6-0,7% din PIB pe ultimele 3-4 luni din an, însemnând că pe un an întreg 2026 pot produce un efect de peste 2% din PIB.
Totuși, reducerea de la 8,4% la 6% este de 2,4% din PIB, nu de 2%.
Astfel, Guvernul va fi forțat să ia unele măsuri.
„Am sesizat recent că Guvernul, văzând că nu poate scădea cheltuielile, la câte împotriviri sunt - de la sindicate, la unele partide și la CCR (Curtea Constituțională – n.r.), va prefera o strategie de tipul:
- menținere salarii în sectorul bugetar și în 2026, menținere pensii și în 2026 (adică fără indexare cu inflația – n.r.)
- creșterea foarte lentă a cheltuielilor primare (adică cele fără dobânzi). Anul acesta, doar +2,8%, rotund să spunem +3%
- prin creșterea veniturilor încasate la buget mai mult decât creșterea cheltuielilor (exceptând dobânzile), deficitul primar poate fi redus”.
Glăvan: ne trebuie reforme reale
Profesorul de economie Bogdan Glăvan spune că Guvernul trebuie să se concentreze pe reforme consistente, pentru a putea scădea cheltuielile, respectiv să taie în carne vie la lucrările publice, să eficientizeze administrația și să reformeze companiile de stat.
„Pe anul acesta bănuiesc că estimările sunt realiste, dar noi trebuie să ne aducem aminte că atunci când au anunțat creșterile de taxe au spus că trebuie să facem 7% deficit și am ajuns la 8,4%. Ministerul de Finanțe trebuie desființat și reînființat. Ce este dubios e că și Consiliul Fiscal a fost anul acesta pe arătură. Unele cheltuieli sunt în regulă, la altele clar că au fost subfinanțate, respectiv cheltuielile cu pensiile”, spune Glăvan.
Vom avea de ales între a reduce lucrări sau salarii și pensii
Acesta spune că este evident că dacă nu s-a acționat din capul locului asupra celor trei puncte nevralgice, respectiv investiții publice, administrație și companii de stat, nu ai cum să avansezi.
„Statul trebuie să taie de undeva și trebuie spus clar: fie taie pensii și salarii, fie taie de la contractele de investiții. Tăierea de la lucrările publice produce efecte pe termen lung, tăierea de pensii și salarii face efecte doar pe termen scurt” Bogdan Glăvan, profesor de economie
Acesta spune că fără reduceri masive de cheltuieli de la stat există riscul ca din 2027, România să o ia de la capăt, având în vedere că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se termină, ceea ce înseamnă că nu vor mai veni în țară bani europeni.
Ne trebuie și Pachetul 3
Acesta spune că Guvernul trebuie să vină și cu alte măsuri pentru ca deficitul de 6% pe anul viitor să fie realist.
„În principiu, deficitul de 6% ar trebui sa fie realist. Dar noi așteptăm și Pachetul 3, Pachetul 2 care este la CCR are doar măsuri de justiție socială, cu efecte insignifiante. Dar noi nu am făcut reduceri consistente. Trebuie să apeși pe frână masiv în lucrările publice și administrație”, punctează profesorul de economie.
„Nesimțirea a câștigat la Eximbank și RAAPPS”
În privința companiilor de stat, acesta spune că statul ar trebui să listeze pe bursă pachete mai mari din companiile deja listate și să aducă și alte societăți în ringul bursier, precum Aeroporturi București, Portul Constanța, CEC, EximBank, RAAPPS.
Acesta spune că nu s-a făcut nicio reformă reală la companiile de stat și dă ca exemplu fix cazul arătat de premierul Ilie Bolojan în vară.
„Ce s-a ales de nesimțirea de la Eximbank și RAAPPS? A rămas la fel, nesimțirea a câștigat. Suntem o mămăligă completă”
Bogdan Glăvan, profesor de economie
Exact ca Rusia
În final, acest a spus că existența coaliției PSD-PNL-USR-UDMR nu se justifică dacă aceasta nu face reforme reale.
„Creșteri de taxe poate oricine, putea și Simion. Și Rusia creste acum TVA, noi suntem exact ca Rusia lui Putin: creștem taxe și atât. Putem să facem o comparație cu Argentina: (președintele Javier) Milei a fost susținut financiar extern și a redus cheltuielile fără să crească taxe, iar deficitul a scăzut. România e sustinută financiar de Uniunea Europeană, dar a majorat taxele, iar deficitul nu a scăzut, ci a crescut…”, a conchis ironic acesta.
Rusia a anunțat că analizează majorarea TVA de la 20% la 22% pentru a finanța războiul din Ucraina.
Javier Milei a făcut mai multe reforme și a redus deficitul Argentinei, dar partidul său a pierdut alegerile recente în Buenos Aires, ceea ce mai departe a provocat o criză financiară, deoarece investitorii consideră că reformele nu mai pot fi continuate.
Nerasist 26.09.2025, 13:46
In sfârșit, mai spune cineva că mine că trebuiesc resetare instituțiile de stat. Dar eu spun sa nu fie preluați oamenii din fostele, ci doar din mediul privat fara cazier.
MAMIRA 26.09.2025, 17:05
"Statul va trebui să taie în carne vie din lucrările publice, fie va tăia pensii și salarii" ... dar in niciun caz din profitul externalizat al marilor companii... nu-i asa?