MENIU CAUTĂ
21 Ian. 2018 09:50 , de Valentina Postelnicu

Ce intervenții a avut Viorica Dăncilă în plenul PE: Ce spunea despre protestele Rezist, cazul Bodnariu sau despre pedeapsa cu moartea

Distribuie

Viorica Dăncilă, premierul desemnat este europarlamentar. Aceasta a avut de-a lungul timpului mai multe intervenții în plenul Parlamentului European, pe diferite subiecte. Aceasta a criticat dur protestele Rezist, în februarie 2017, imediat după ce Guvernul Grindeanu a adoptat, noaptea, Ordonanța 13, și a atacat fostul Guvern, condus de Dacian Cioloș. Dăncilă afirma că modificările aduse Codului Penal de Guvernul Cioloș ”au încălcat fundamental drepturile omului”. Europarlamentarul PSD a mai vorbit în plenul PE despre evacuarea televiziunilor Intact, despre cazul Bodnariu, dar și despre ”pedeapsa cu moartea”.

Despre protestele declanșate de Ordonanța 13: 'O acțiune mascată de a dărâma guvernul legitim al României și de a nu ține cont de votul românilor din 11 decembrie!'

În februarie 2017, europarlamentarul Viorica Dăncilă venea la tribuna plenul Parlamentului European cu un discurs despre evenimentele care aveau loc în țară. Este vorba despre protestele ample declanșate de adoptarea Ordonanței 13, de către Guvernul Grindeanu, în cursul unei nopți, în ciuda avizelor negative venite din partea instituțiilor din justiție și a avertizării publice a președintelui Klaus Iohannis, care a și venit să prezideze o ședință de Guvern.

'Domnule președinte, domnule comisar, Curtea Constituțională a constatat că unele prevederi ale Codului penal nu erau constituționale. Drept urmare, guvernul PSD-ALDE a dat o ordonanță de urgență pentru a reglementa acest lucru. Același lucru a fost folosit anterior de guvernul Cioloș și de guvernul Boc. Guvernul președintelui Iohannis, guvernul Cioloș, a operat o sută cincizeci și unu de modificări, realizate în secret fără nicio consultare publică. De ce, domnule comisar, nu ați spus și atunci că România a făcut un pas înapoi?

Mai mult, o serie de modificări efectuate de guvernul Cioloș au încălcat fundamental drepturile omului, de pildă, procurorul a primit dreptul de a schimba decizia judecătorului, deși justiția se înfăptuiește de către judecător. Aceste modificări constituționale nu au făcut obiectul niciunui scandal public, nu au fost sancționate și nu s-a atras atenția nici de către Comisie, iar acum este o acțiune mascată de a dărâma guvernul legitim al României și de a nu ține cont de votul românilor din 11 decembrie.

Doamnă Macovei, ați lipit o etichetă nedreaptă și neadevărată României. Așa ați pledat și la referendum și la MCV. De aceea nu vă votează românii și nu sunt de acord cu opiniile dumneavoastră. Da, fiți cu noi, cei care nu vor încălca cel mai democratic mod de exprimare, votul românilor!', spunea Dăncilă în discurs.

 'A apărut informația că Direcția Națională Anticorupție, principalul organism de luptă împotriva corupției, vrea să deschidă o investigație împotriva premierului'

Ulterior, tot în cursul lunii februarie, după ce protestele au continuat, și au avut loc incidente, în Piața Victoriei, Viorica Dăncilă a revenit cu alte precizări privind situația din țară.

'Domnule președinte, în această seară și chiar în acest moment au loc proteste în România, la care s-au produs violențe în rândul forțelor de ordine, dar și în rândul celor prezenți la protest. S-a aruncat cu petarde și pietre în forțele de ordine cu dorința de a provoca autoritățile să producă victime. Acest lucru nu s-a produs, dar cred eu că acest lucru îi discreditează pe cei care au contribuit la aceste proteste, având aici în sală membri care susțin acest lucru.

Mai mult, a apărut informația că Direcția Națională Anticorupție, principalul organism de luptă împotriva corupției, vrea să deschidă o investigație împotriva premierului, a membrilor guvernului, a funcționarilor civili din Ministerul Justiției care au participat la redactarea celor două acte normative. Acest lucru este de neînțeles și de neacceptat într—un stat membru al Uniunii Europene. Cred că dezinformarea nu este mai importantă decât democrația în Europa', spunea Dăncilă.

Despre reprezentarea femeilor: 'Statele din Parteneriatul estic trebuie să promoveze și să susțină participarea politică a femeilor și reprezentarea lor la toate nivelurile de guvernare'

În decembrie 2016, Viorica Dăncilă pleda, în plenul PE, pentru egalitatea de gen și dreptul femeilor de a fi reprezentate în procesul decizional al statelor membre.

'Unul dintre obiectivele majore ale politicii externe a Uniunii Europene, dar și al politicii europene de vecinătate, este stabilizarea vecinătății sale, securitatea, pacea, stabilitatea și prosperitatea tuturor statelor care fac parte din Parteneriatul estic. Femeile joacă un rol esențial în această privință, egalitatea de gen rămânând o prioritate orizontală în cadrul politicii europene de vecinătate. În acest context, consider că țările care fac parte din Parteneriatul estic trebuie să elaboreze măsuri concrete, prin care să se asigure că procesul de aplicare a politicilor economice specifice are în vedere dimensiunea de gen și tratează nevoile grupurilor celor mai defavorizate: persoanele sărace, analfabete, femeile din zonele rurale, minoritățile și persoanele cu dizabilități. De asemenea, consider că statele din Parteneriatul estic trebuie să promoveze și să susțină participarea politică a femeilor și reprezentarea lor la toate nivelurile de guvernare, implicarea femeilor în procesul decizional și în procesul de aplicare a politicilor economice, promovarea programelor de afaceri pentru oportunități egale pentru bărbați și femei în firme și întreprinderi, precum și implementarea unor proiecte de dezvoltare locală destinate emancipării economice a femeilor din țările Parteneriatului estic', spunea Dăncilă.

Despre educație: 'Mediul rural reprezintă pionul principal al dezvoltării economice'

În aprilie 216, Viorica Dăncilă susține un discurs, pe tema 'includerii conceptului de dimensiune europeană în programele școlare și schimbul de bune practici între instituțiile de învățământ în statele membre'.

'În calitate de membru al Comisiei pentru agricultură, aș dori să întăresc o idee exprimată în acest raport, și anume faptul că Uniunea trebuie să țină pasul permanent cu noile provocări de ordin societal și tehnologic, iar statele membre trebuie să asigure armonizarea continuă a programelor de învățământ profesional și tehnic, pentru a face față provocărilor. Mediul rural reprezintă pionul principal al dezvoltării economice și, de aceea, educația în domeniul agricol trebuie să reprezinte o componentă importantă în cadrul programelor învățământului profesional și tehnic la nivel european', transmitea eurodeputatul PSD.

Despre evacuarea televiziunilor Intact: 'Un demers menit să intimideze respectivele instituții media și chiar să pericliteze activitatea acestora'

'Doamnă președintă, săptămâna trecută, Fiscul din România a solicitat unui număr de cinci televiziuni aparținând trustului Intact să evacueze în termen de cinci zile sediile în care își desfășoară activitatea, ca parte a acțiunii statului de recuperare a unui prejudiciu. Consider corectă dorința statului de a recupera prejudiciile din dosare. În fața justiției, toți suntem egali.

Hotărârea judecătorească s-a pus în aplicare prin preluarea clădirii trustului de presă de către stat și nu prevede evacuarea Antena 3, care nu este parte a niciunui proces și nu are nicio datorie la stat. Soluția corectă, conform legii, este dreptul de preempțiune al trustului de presă, în calitate de chiriaș.

Solicitarea către cinci televiziuni de a evacua sediile într-un timp atât de scurt înseamnă încetarea emisiunii și pot fi interpretate ca un demers menit să intimideze respectivele instituții media și chiar să pericliteze activitatea acestora. Putem vorbi despre suprimarea libertății de exprimare prin mijloace administrative. Nicăieri în Europa o televiziune, și cu atât mai puțin cinci, nu își poate schimba sediul în cinci zile', susținea Viorica Dăncilă în discurs.

Despre cazul Bodnariu: 'Fac apel către colegii euro-deputați să sprijine solicitările adresate de noi pentru o implicare directă a reprezentanților instituțiilor europene în clarificarea acestei situații'

În ianuarie 2016, Dăncilă vorbea despre cazul Bodnariu, în plenul PE.

'Domnule președinte, opinia publică românească, precum și presa din România și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea în ultimele luni cu privire la soarta familiei Bodnariu, ai cărei copii au fost luați de la părinți de către serviciile de protecție specializate din Norvegia.

Motivele deciziei autorităților norvegiene sunt neclare. Până la acest moment, nu există informații oficiale privind motivația acestei acțiuni. Lipsa de informații vine din lipsa de transparență a autorităților norvegiene, care nu oferă datele solicitate nici presei, și nici familiei Bodnariu. Deși Norvegia nu este stat membru al Uniunii, Marius Bodnariu, tatăl copiilor, este cetățean al Uniunii Europene și consider că este important ca acesta și familia sa să fie protejați de normele și instituțiile europene, dincolo de eforturile pe care le fac autoritățile din România.

Fac și aici apel către colegii euro-deputați să sprijine solicitările adresate de noi pentru o implicare directă a reprezentanților instituțiilor europene în clarificarea acestei situații, în beneficiul celor cinci copii ai familiei Bodnariu', cerea Viorica Dăncilă.

'Aplicarea pedepsei capitale în cazul infracțiunilor legate de droguri este incompatibilă cu valori precum respectarea demnității umane'

În octombrie 2015, europarlamentarul PSD susținea un discurs în contextul Zilei mondiale împotriva pedepsei cu moartea.

'Întrucât Ziua mondială împotriva pedepsei cu moartea din 10 octombrie 2015 se axează pe o mai bună conștientizare cu privire la aplicarea pedepsei capitale în cazul infracțiunilor legate de droguri, consider că aceasta este incompatibilă cu valori precum respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, pe care se întemeiază Uniunea, și că orice stat membru care ar reintroduce pedeapsa cu moartea ar încălca, astfel, tratatele și Carta Drepturilor Fundamentale a UE', spunea aceasta.

Citește și: Formularul 600. Peste 3 milioane de români sunt afectați. Unii plătesc contribuții, deși nu mai au venituri

Loading...
Comentarii