Ce nu știm încă despre coronavirus? Nouă întrebări la care specialiștii n-au găsit încă un răspuns

În ciuda eforturilor oamenilor de știință din toată lumea, sunt încă destule necunoscute legate de coronavirus, a notat BBC.

Sunt multe lucruri pe care încă nu le înțelegem. Iată doar câteva dintre întrebările care-i macină pe oamenii de știință:

1. Câte persoane au fost infectate?

Au existat sute de mii de cazuri de infectări confirmate, dar oamenii de știință știu că este vorba doar despre un procent din numărul total de infectați. Confuzia sporește din pricina persoanelor asimptomatice, care au virusul, dar nu au și simptomele, astfel că nici nu știu că sunt infectate.

Găsirea unui test cu anticorpi ar permite cercetătorilor să vadă dacă cineva a avut virusul. Doar atunci vom înțelege cât de departe sau cât de ușor se răspândește coronavirusul.

2. Cât de mortal este acest virus?

Până nu știm câte cazuri au existat, este imposibil să fim siguri de rata mortalității. În prezent, estimarea este că aproximativ 1% dintre persoanele infectate cu virusul mor.

Dar dacă există un număr mare de pacienți asimptomatici, rata mortalității ar putea fi mai mică.

3. Toate simptomele

Principalele simptome ale coronavirusului sunt febra ridicată și o tuse uscată. Acestea sunt cele pe care le-au avut cei mai mulți dintre cei descoperiți pozitiv.

În alte cazuri, de asemenea, au fost raportate dureri în gât, dureri de cap și diaree. Alții s-au plâns că au pierdut simțului mirosului.

Dar cea mai importantă întrebare este dacă simptomele ușoare, de tipul frisoanelor, nasul înfundat sau strănutul, sunt prezente la unii pacienți.

Studiile au arătat că unii oameni ar putea fi infectați fără să știe.

4. Rolul pe care copiii îl au în răspândirea virusului

Copiii se pot infecta cu coronavirus. Cu toate acestea, acestea dezvoltă în mare parte simptome ușoare și există relativ puține decese în rândul copiilor în comparație cu alte grupe de vârstă.

Copiii pot deveni, astfel, răspânditori ai bolii, parțial pentru că se amestecă cu o mulțime de oameni (adesea pe locul de joacă). Totuși, nu este clar în ce măsură ajută la răspândirea virusului.

5. De unde provine exact

Virusul a apărut la Wuhan, China, la sfârșitul lui 2019, unde s-au înregistrat primele cazuri într-o piață de animale.

Coronavirusul, numit oficial Sars-CoV-2, este în strânsă legătură cu virușii care infectează liliecii. Se crede că virusul a fost transmis de la lilieci la o altă specie de animal, una rămasă încă misterioasă, care apoi a transmis oamenilor virusul.

Acea „legătură lipsă” rămâne necunoscută și ar putea fi o sursă de infecții suplimentare.

6. Vor fi mai puține cazuri pe timp de vară?

Răcelile și gripa sunt mai frecvente în lunile de iarnă decât vara, dar nu se știe încă dacă vremea mai caldă va modifica răspândirea virusului.

Consilierii științifici ai guvernului britanic au avertizat că nu este clar dacă virusul este doar sezonier.

Dar va persista riscul ca o nouă explozie a pandemiei să se consemneze când se va întoarce sezonul rece.

7. De ce unii oameni au simptome mai severe?

Covid-19 este o infecție ușoară pentru majoritatea. Cu toate acestea, aproximativ 20% continuă să dezvolte simptome mai severe, dar de ce?

Starea sistemului imunitar al unei persoane poate oferi răspunsul și poate exista și un anumit factor genetic. Înțelegerea acestui lucru ar putea duce la modalități de prevenire a persoanelor care au nevoie de îngrijiri intensive.

8. Cât durează imunitatea și cât de mari e riscul de o nouă infectare?

Au existat multe speculații, dar puține dovezi cu privire la cât de durabilă este imunitatea la virus.

Deoarece boala s-a răspândit agresiv de aproximativ doar câteva luni, există o lipsă de date pe termen lung.

Zvonurile despre pacienții infectați de două ori pot fi explicate, probabil, și prin rezultate incorecte ale testelor. Pacienților li s-a spus că s-ar fi vindecat, deși nu era așa.

Problema imunității este vitală pentru a înțelege ce se va întâmpla pe termen lung.

9. Virusul va suferi alte mutații?

Virusurile au o caracteristică aparte, tot timpul dezvoltă alte tulpini, dar majoritatea modificărilor codului genetic nu fac o diferență semnificativă.

De regulă, se speră că virușii vor slăbi, vor evolua pentru a fi mai puțin mortali pe termen lung, dar acest lucru nu este garantat.

Dacă virusul suferă mutații, iar sistemul imunitar nu îl mai recunoaște, vaccinurile nu mai funcționează (așa cum se întâmplă cu gripa).

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE