Ce schimbări ideologice va aduce în diplomația americană reorganizarea Departamentului de Stat. Drepturile omului nu sunt o prioritate în era Trump. Analiză
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Secretarul de stat Marco Rubio a publicat recent o nouă propunere de organigramă care reflectă schimbări structurale majore ale Departamentului de Stat. În esență, planul de reorganizare propus de Administrația Trump desființează cel mai înalt post diplomatic dedicat drepturilor omului și securității civile, elimină birourile-cheie pentru echitate și responsabilitate globală, pentru problemele globale ale femeilor și finalizează desființarea Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
Cuprins:
- Specialiștii au luat la puricat planul lui Rubio
- Ce propune Rubio
- Administrația Obama: Cadrul globalist
- Administrația Trump (primul mandat): Încercări de restrângere și reorientare
- Administrația Biden: Încercări de restaurare și extindere
- Administrația Trump (al doilea mandat): Un nou rege și noi priorități (2025)
- De ce este importantă restructurarea lui Trump
- Ce urmează
Specialiștii au luat la puricat planul lui Rubio
Schimbările nu au fost încă puse în aplicare și ar putea suporta corectări în următoarele săptămâni sau luni. Dacă însă aceste schimbări vor fi puse în aplicare, ele vor reflecta o schimbare semnificativă în modul în care Statele Unite se angajează în relația cu lumea, explică trei foști consilieri care au lucrat în aparatul prezidențial american.
Dani Schulkin, care a deținut, între altele, funcția de consilier pentru securitate națională la Casa Albă, Tess Bridgeman, fost consilier juridic adjunct în Consiliul Național de Securitate american, și Andrew Miller, fost adjunct al asistentului secretarului de stat pentru afaceri israeliano-palestiniene în cadrul Biroului pentru Orientul Mijlociu din Departamentul de Stat, explică într-o analiză publicată pe website-ul Just Security toate schimbările ideologice ale diplomației americane pe care le dorește să le implementeze Administrația Trump.
Structura Departamentului de Stat este mai mult decât o diagramă birocratică - ea reflectă modul în care America își vede rolul în lume, explică cei trei specialiști în diplomația americană. Organigrama fiecărei administrații codifică teoria sa diplomatică: ce provocări ia America în serios, ce valori promovează în străinătate, ce priorități vor fi susținute cu resurse instituționale și financiare și cine primește un loc la masă.
În sens mai larg, explică cei trei experți, reducerile par a fi motivate în mare măsură de considerente ideologice. Acuzația lui Rubio conform căreia Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă, de exemplu, „a devenit o platformă pentru activiștii de stânga pentru a purta răzbunări împotriva liderilor «anti-woke»”, precum și afirmația conform căreia departamentul „se îndreaptă ocazional spre o ostilitate totală față de interesele americane”, se apropie periculos de mult de încălcarea normelor de lungă durată, conform cărora secretarul de stat și diplomații americani ar trebui să se abțină de la acte vădit politice. Cu excepția notabilă a secretarului Mike Pompeo în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump, secretarii anteriori au aderat în mare măsură la acest standard de conduită.
Ce propune Rubio
Schimbările-cheie, în cazul în care această propunere este pusă în aplicare în întregime, includ:
Birouri sau posturi eliminate:
- Biroul pentru conflicte și operațiuni de stabilizare
- Directorul Serviciului Extern
- Biroul pentru problemele globale ale femeilor
- Biroul de justiție penală globală
Birouri noi deschise sau redenumite:
- Amenințări emergente: un nou birou în subordinea subsecretarului pentru controlul armelor și securitate internațională.
- Democrație, Drepturile Omului și Muncă (DRL) redenumit în Democrație, Drepturile Omului și Libertatea Religioasă.
Fuzionarea birourilor și oficiilor:
- Controlul, verificarea și conformitatea armelor fuzionează cu Securitatea internațională și neproliferare.
- Biroul pentru resurse energetice fuzionează cu Biroul pentru afaceri economice și comerciale.
- Biroul pentru monitorizarea și combaterea traficului de persoane fuzionează cu Biroul pentru populație, refugiați și migrație.
Cei trei specialiști adaugă că, în timp ce o parte dintre aceste schimbări sunt îngrijorătoare, este în același timp adevărat că birocrația Departamentului de Stat avea nevoie de reforme reale. În acest scop, Comisia bipartizană pentru reforma Departamentului de Stat, înființată de Congres în 2023, și finanțată integral în 2024, a fost însărcinată să examineze „nevoia de schimbare a diplomației și modalitățile prin care departamentul se poate moderniza pentru a promova interesele Statelor Unite”.
Unii apropiați ai departamentului au identificat ceea ce ei consideră a fi probleme cronice care au nevoie de reformă, cum ar fi autorități juridice depășite, procese decizionale fragmentate și un sistem de personal rigid. Însă întrebarea specialiștilor care se pune în cazul oricărui set de reforme propuse este dacă acestea vor revigora departamentul într-un mod care să consolideze capacitatea diplomatică a Americii, în loc să o diminueze.
Pentru a înțelege ce tocmai s-a întâmplat - și ce ar putea urma - cei trei specialiști analizează modul în care Departamentul de Stat a evoluat în ultimele patru administrații.
Administrația Obama: Cadrul globalist
În timpul președintelui Barack Obama, Departamentul de Stat a funcționat cu un mandat larg și șase subsecretari care supravegheau portofoliile-cheie: Afaceri politice, Creștere economică, Controlul armelor, Diplomație publică, Management și Securitate civilă, democrație și drepturile omului (cunoscute sub denumirea de „J” în limbajul birocratic).
Structura a pus accentul pe:
- o activitate solidă în domeniul drepturilor omului și al democrației.
- birouri dedicate problemelor globale ale femeilor, drepturilor civile, răspunsului umanitar și campaniei globale împotriva SIDA
- accent sporit pe diplomația funcțională - lansarea de inițiative axate pe statalitatea economică și crearea de noi birouri pentru resurse energetice și conflicte și operațiuni de stabilizare
Administrația Trump (primul mandat): Încercări de restrângere și reorientare
În timpul primului mandat al lui Donald Trump, dorința politică de reorganizare au fost prezentă, dar a fost implementată în mod inconsecvent. Multe funcții de conducere au rămas vacante sau au fost ocupate interimar. În timp ce structura tradițională de șase subsecretari a rămas în mare parte intactă pe hârtie, mai multe programe au fost deprioritizate.
Pe scurt, prima administrație Trump a remodelat departamentul nu prin reorganizare formală, ci prin mijloace mai discrete: uzură, posturi vacante și marginalizare.
Principalele evoluții au inclus:
- o îndepărtare de promovarea democrației, diplomația publică și diplomația climatică
- integrarea trimișilor speciali în birouri regionale
- încercări de consolidare care au prefigurat o restructurare viitoare
Administrația Biden: Încercări de restaurare și extindere
Președintele Joe Biden a moștenit un Departament de Stat afectat de neglijența predecesorului său, însă administrația sa a restabilit și extins în mare măsură prioritățile din era Obama. Departamentul și-a propus să își reafirme rolul de lider mondial, cu un angajament reînnoit față de multilateralism, echitate și reziliență instituțională.
Structura din era Biden includea:
- un subsecretariat pentru securitate civilă revitalizat, cu un accent reînnoit pe democrație și drepturile omului
- birouri noi, inclusiv Biroul pentru diversitate și incluziune și un Birou pentru problemele globale ale femeilor mai puternic.
- prioritizarea problemelor cibernetice.
- integrarea diplomației și securității sanitare globale în structura de conducere organizațională
Departamentul diplomatic a manifestat un angajament față de guvernanța incluzivă, multilateralism și consolidarea instituțiilor, însă aceste obiective au fost complicate de atacul terorist al Hamas din 7 octombrie 2023 și de războiul care a urmat din partea Israelului în Gaza.
Administrația Trump (al doilea mandat): Un nou rege și noi priorități (2025)
Graficul de reorganizare din aprilie 2025 semnalează un efort de restructurare mult mai asertiv.
Schimbările-cheie includ:
Eliminarea subsecretarului pentru securitate civilă, democrație și drepturile omului (J):
- birourile care făceau anterior parte din J și care nu sunt eliminate sunt plasate sub coordonarea unui coordonator pentru asistență externă și umanitară (F), o extindere a rolului actualului F, care de astăzi desemnează directorul pentru asistență externă
- biroul pentru democrație, drepturile omului și muncă este redenumit Biroul pentru democrație, drepturile omului și libertatea religioasă, care include Biroul pentru libertatea religioasă, anterior independent
- biroul pentru Narcotice Internaționale și Aplicarea Legii este mutat din subordinea fostului J în cea a subsecretarului pentru Controlul Armelor și Securitate Internațională
Eliminări sau consolidări:
- Eliminarea Biroului pentru problemele globale ale femeilor
- Eliminarea Biroului pentru diversitate și incluziune
- Eliminarea Biroului pentru justiție penală globală
- Fuzionarea Biroului pentru monitorizarea și combaterea traficului de persoane în cadrul Biroului pentru populație, refugiați și migrație
- Consolidarea Biroului pentru securitate și diplomație globală în domeniul sănătății în cadrul subsecretarului pentru creștere economică, energie și mediu.
- Consolidarea Biroului Ombudsmanului cu Biroul pentru drepturile civile pentru a forma Biroul pentru drepturile civile și Ombudsman
- redenumirea Biroului de combatere a terorismului și a extremismului violent în Biroul de combatere a terorismului
- Schimbarea denumirii Information Resource Management în Diplomatic Technology
- Fuzionarea Biroului de control al armamentelor, descurajare și stabilitate și a Biroului de securitate internațională și neproliferare în Biroul de control al armamentelor, neproliferare și stabilitate sub conducerea subsecretarului pentru controlul armamentelor și securitate internațională.
Adaosuri
- Biroul purtătorului de cuvânt în subordinea directă a secretarului
- Biroul amenințări emergente condus de un secretar adjunct.
- Biroul de achiziții globale.
În plus, cei trei specialiști susțin că accentul pus de Rubio pe birourile regionale ca soluție la blocajele și ineficiențele birocratice este oarecum derutant - nu pentru că birourile regionale sunt în mod inerent mai puțin capabile decât contrapartidele lor funcționale, ci pentru că acestea tind să exercite deja mai multă influență decât birourile funcționale din cadrul departamentului, o sursă de tensiune recurentă (există de mult timp o dezbatere cu privire la faptul dacă prioritizarea relațiilor bilaterale și regionale, spre deosebire de provocările transversale, corespunde cel mai bine intereselor Statelor Unite). Multe dintre ineficiențele departamentului pot avea mai mult de-a face cu procesele și procedurile decât cu structura, ridicând întrebări importante cu privire la faptul dacă această reorganizare este cu adevărat menită să îmbunătățească funcționalitatea și eficiența departamentului.
Luate împreună, aceste schimbări deprioritizează drepturile omului, echitatea, sănătatea și protecția civililor, circumscriind mandatul diplomației americane și marginalizând valorile americane fundamentale.
De ce este importantă restructurarea lui Trump
Ultima reorganizare a administrației Trump nu este doar o remaniere. Este o realiniere a priorităților diplomatice, care dorește să limiteze puterea soft a SUA, să reducă capacitatea instituțională în domeniul drepturilor omului și să centralizeze mesajele sub mai puține noduri de conducere.
În același timp, există unele aspecte ale propunerii care ar putea crește eficiența fără a sacrifica puterea diplomatică, dacă sunt bine puse în aplicare, susțin cei trei specialiști. De exemplu, ca principiu general, absorbția unora dintre numeroasele birouri independente ale departamentului în cadrul birourilor existente poate fi o reformă structurală care ar putea simplifica liniile de raportare, ar reduce redundanța și ar face birourile mai ușor de dotat și de gestionat.
Ce urmează
Privind în perspectivă, diavolul se află, desigur, în detalii, explică specialiștii în analiza lor.
O organigramă singură nu ne spune:
- Cum vor fi dotate birourile cu personal - sau cum vor fi golite de conținut;
- Dacă expertiza și memoria instituțională vor fi păstrate sau pierdute;
- Dacă Biroul pentru drepturi civile și Ombudsman va avea independența și autoritatea de care au beneficiat predecesorii săi;
- Modul în care ambasadele vor fi dotate cu personal și resurse în întreaga lume.
Congresul are de jucat un rol esențial de supraveghere, atrag atenția cei trei analiști. Acesta ar trebui să facă presiuni pentru transparența punerii în aplicare - alocări bugetare, decizii privind personalul și directive interne - și să ia în considerare utilizarea creditelor, a audierilor de confirmare și a mandatelor legislative pentru a se asigura că funcții vitale precum drepturile omului, echitatea și răspunsul la crize nu sunt marginalizate.
În acest moment nu este vorba doar despre structură - este vorba despre strategie, valori și dacă diplomația americană va fi capabilă să se ridice la înălțimea unui moment global volatil, conchid ei.
Foto: Profimedia
AaaBbbCcc 25.04.2025, 15:14
Cand votezi un lup imbracat in blana de oaie sa iti pazeasca oile ai la sfarzitul zilei stana decimata.
popescumihai1970 25.04.2025, 16:04
Totuși...UN NEBUN CONDUCE AMERICA! PANA CÂND?
Moshu1 25.04.2025, 18:29
woooww..ideologiceee ? Pai dor nu aveti,Doamnefereste,impresia ca administratia trump are oarece ideologie ?? Acolo toooti fac ce "le scapa" pe moment si apoi vad ei ce mai pot drege !