Ce se întâmplă atunci când un astronaut nu mai vrea să se întoarcă pe Pământ? Secretele unei misiuni de acum patru decenii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Dacă nu-mi daţi o şansă să-mi repar instrumentul, nu mă mai întorc.” E fraza rostită de astronautul chinezo-american Taylor Wang, care i-a şocat pe controlorii de zbor de la sol ai NASA ce asistau naveta spaţială Challenger, într-o misiune efectuată în urmă cu aproape 40 de ani. Ce s-a întâmplat apoi a dus la o schimbare a regulamentelor NASA.
Cuprins:
29 aprilie 1985. Astronautul de origine chineză Taylor Wang părăseşte orbita Pământului la bordul navetei spațiale Challenger. E primul astronaut din China care zboară în spaţiu şi are o misiune foarte clară: este cercetătorul principal al unui experiment numit „Modulul de dinamică a picăturilor”, iar sarcina lui este să descopere comportamentul fizic fundamental al picăturilor de lichid în microgravitaţie. Era al 17-lea zbor al programului Space Shuttle – Misiunea STS-51-B. Povestea misiunii este redată de jurnalistul Eric Berger, editor la publicaţia Ars Tehnica, specializată în astronomie, ştiinţă şi tehnologie.
Numai că, odată aflat în spaţiu, Wang descoperă că experimentul său nu mai funcţionează. Aşa că ia legătura cu Pământul şi-i întreabă pe controlorii de zbor ai NASA dacă poate să-şi ia puţin timp pentru a rezolva problema – o solicitare inedită pentru echipajul de la sol, având în vedere că fiecare astronaut are un program strict, cu o listă lungă de sarcini. Aşa că solicitarea lui Wang e refuzată de colegii săi de pe Pământ, preocupaţi de siguranţa întregului echipaj şi a misiunii navetei.
„Daţi-mi o şansă!”, ar fi insistat Wang, potrivit jurnalistului Eric Berger. Dar colegii săi de la sol rămân reticenţi. „Dacă nu-mi daţi o şansă să-mi repar instrumentul, nu mă mai întorc”, ar fi răspuns Wang.
Astronautul Wang, mărturie la 17 ani după misiune: „Eram disperat”
„Vă puteți imagina panica mea. Îmi petrecusem cinci ani pregătindu-mă pentru acest experiment. Așa că, atunci când mi-am dat seama că experimentul meu a eșuat, mi-am putut imagina pe tatăl meu spunându-mi: «Ce s-a întâmplat cu tine? Nici măcar nu poți să faci un experiment cum trebuie?». Eram într-adevăr într-o situație foarte disperată”, a povestit Wang în volumul său „Space Shuttle”, publicat în 2002.
Banda adezivă de pe naveta spaţială
În afară de Wang, singurul astronaut în viaţă care făcea parte din echipajul misiunii STS-51-B este pilotul Fred Gregory, cu care jurnaliştii Ars Tehnica au luat legătura. Numai că acesta dormea în timpul incidentului. „Îmi amintesc că m-am trezit la începutul unei ture și am văzut bandă adezivă pe trapă. Nu ştiam de unde provine şi nu i-am dat nicio atenţie”, a povestit Gregory pentru Ars Tehnica. Este vorba de trapa care se deschidea în exterior şi care ar fi permis aerului din naveta spaţială să iasă în exterior.
Potrivit jurnaliştilor, comandantul misiunii, Robert Overmyer, e cel care ar fi pus banda adezivă acolo, îngrijorat de întrebările insistente ale lui Wang cu privire la deschiderea trapei. NASA proiectase trapa navetei pentru a se deschide spre exterior. Era o procedură relativ simplă, care necesita puțină forță fizică, deoarece trapa se deschidea în vidul din spațiul cosmic. După ce ar fi discutat o vreme cu Wang, Overmyer ar fi pus bandă adezivă pe trapă ca o soluție de rezervă.
A doua zi, Wang a primit permisiunea de a lucra la experiment și, în cele din urmă, a reușit să-l facă să funcționeze.
Soluţia NASA: lacăt pe trapă
Numai că evenimentul i-a făcut pe cei de la NASA să întocmească o procedură pentru astfel de situaţii. Procedura se referă la capacitatea unui comandant de a bloca trapa dacă se simte inconfortabil în legătură cu un membru al echipajului. Aceasta a fost folosită frecvent în misiunile ulterioare care au implicat specialiști în încărcătura utilă, precum Taylor Wang. „Programul de blocare”, cum îl numesc jurnaliştii Ars Tehnica, a fost foarte discret şi nu era prea cunoscut în afara biroului astronauților la acea vreme.
Şi alţi comandanţi au ferecat naveta spaţială cu lacăt
John Fabian a fost specialist de misiune chiar în următorul zbor după cel al lui Wang, STS-51-G. Zborul a transportat doi specialiști de sarcină utilă, un pilot de vânătoare francez, Patrick Baudry, și un prinț saudit, Sultan bin Salman Al Saud, primul arab care a zburat în spațiu.
„Am pus un lacăt pe ușa trapei laterale”, a povestit Fabian. „A fost instalat când am intrat pe orbită, astfel încât ușa să nu poată fi deschisă din interior și să se poată face hara-kiri, să ucidă întregul echipaj. Acest lucru nu a fost din cauza nimănui din zborul nostru, ci din cauza unei îngrijorări legate de cineva care zburase înainte de 51-G”. a continuat Fabian, în dialogul cu jurnaliştii Ars Tehnica.
„S-ar putea să-şi iasă din minţi sau ceva de genul ăsta”
Henry Hartsfield, comandantul misiunii STS-61-A, a povestit că şi el a fost printre cei care au blocat trapa cu lacăt, în misiunea pe care a avut-o la şase luni după incidentul cu Taylor Wang. Iar în noiembrie 1985, Brewster Shaw, care a comandat STS-61-B, o misiune care a transportat primul astronaut mexican, specialistul în sarcină utilă Rodolfo Neri Vela, a făcut şi el acelaşi lucru.
„Când am ajuns pe orbită, am coborât la trapa de pe partea laterală a orbiterului și am blocat cu un lacăt controlul trapei, astfel încât să nu se poată deschide trapa”, a povestit Shaw. „Adică, pe orbitator, pe orbită, poți să te duci acolo jos și trebuie doar să întorci chestia asta mică și să dai o dată cu manivela aia, trapa se deschide și tot aerul iese afară și toată lumea iese odată cu el, pur și simplu. Și m-am gândit: «Doamne, nu-l cunosc prea bine pe tipul ăsta (mexicanul Vela, n.r.). S-ar putea să-și iasă din minți sau ceva de genul ăsta». Așa că am închis trapa cu lacăt imediat după ce am ajuns pe orbită”.
Ce spune NASA despre lacăt
Din 1986, încuietoarea a fost folosită din ce în ce mai rar. Deși o mare parte din îngrijorarea comandanților navetei provenea de la zborul astronauților neprofesioniști, a existat şi un incident cu un echipaj complet profesionist, care a reînviat interesul pentru programul de lacăt. Acesta a avut loc în timpul unui zbor din 1999.
Potrivit jurnaliştilor Ars Tehnica, un pilot care a zburat de mai multe ori a avut o reacție proastă la niște medicamente pe care le-a luat după lansare. Acest lucru i-a afectat grav starea mentală, iar astronautul a trebuit să fie reținut fizic pentru a nu lua măsuri drastice, inclusiv să deschidă trapa.
De-a lungul anilor, a existat o acoperire limitată a programului de blocare a comandantului. Poate cel mai notabil este faptul că, în iulie 1995, CBS Evening News a difuzat un reportaj despre lacăt, care a prezentat singura imagine a lacătului în poziție pe trapă pe care am văzut-o vreodată. Nu l-a numit pe Taylor Wang, dar a făcut referire la misiunea sa. Răspunsul oficial al NASA a fost că lacătul era acolo pentru a împiedica un astronaut să se lovească din greșeală de trapă și să o deschidă.
Foto: 123rf.com
Realist2023 28.01.2024, 20:49
Asta chiar e o chestie interesanta, numai ca, daca te gandesti la riscurile ca sa o ia razna unul dintre membrii echipajului si sa vrea sa faca rau, exista atatea mijloace, incat e imposibil de oprit ! Poate mai utila ar fi o preventie psihologica (am vazut chestia prin unele filme sf), de pilda un meeting in fiecare zi, sa se observe / intrebe daca sunt ok, au nemultumiri, probleme.
Realist2023 28.01.2024, 21:01
Efecte psihologice ale statului indelungat in misiuni extraterestre, chiar ESTE unul dintre parametrii pt care chiar s-au facut si se fac studii specializate (vedeti experimentele cu izolare de pana la 2 ani). Cica un tip a pus pariu pe 100,000 de dolari ca sta singur izolat si in intuneric de 30 zile. N-a rezistat decat 20.
ginx 29.01.2024, 00:55
Din fericire nu au fost astfel de incidente . Astronauții sunt selectați cu atenție.
2402 29.01.2024, 07:48
Efecte psihologice ale statului indelungat in misiuni extraterestre, chiar ESTE unul dintre parametrii pt care chiar s-au facut si se fac studii specializate (vedeti experimentele cu izolare de pana la 2 ani). Cica un tip a pus pariu pe 100,000 de dolari ca sta singur izolat si in intuneric de 30 zile. Citeşte întreaga ştire: Ce se întâmplă atunci când un astronaut nu mai vrea să se întoarcă pe Pământ? Secretele unei misiuni de acum patru decenii
VioC2023 29.01.2024, 08:44
Sunt atatea metode de manipulare psihologica, incat metoda lacatului pare cea mainl fezabila