1. Trecerea angajaților pe part-time, o soluție la scăderea costurilor cu salariile la 50%. Ideea unui economist american de a salva joburile

Jason Ward, economist asociat la corporația non-profit RAND, propune, printr-o opinie publicată de CNN, o soluție la concedierea angajaților, în criza COVID: împărțirea sarcinilor și a salariilor. Adică trecerea tuturor oamenilor pe joburi part-time până la redresarea firmei și înjumătățirea salariilor, pentru ca toată lumea să fie plătită – mai prost, dar plătită.

Ideea este că și cu salariile la jumătate ar lua mai mulți bani decât ar primi ca ajutor de șomaj.

Un alt lucru bun ar fi că, astfel, oamenii nu și-ar pierde celelalte drepturi care vin la pachet cu salariul – asigurările sociale și de sănătate.

Apoi, în favoarea deciziei ar mai fi faptul că angajații și-ar păstra deprinderile formate la locul de muncă – deprinderi care se pierd, dacă nu sunt folosite și cu cât oamenii stau mai mult acasă, ca șomeri, cu atât le scade șansa de se reangaja -, iar compania nu și-ar pierde salariații deja formați și nu ar suferi o scădere a calității serviciilor sau produselor oferite.

Ce se întâmplă în lume în era COVID. Grecii cântă prohodul tavernelor, legătura dintre canabis și economia SUA și de ce s-au încăierat virusologii germani
Lucrul în ture, part-time, soluția la concedierea a jumătate din angajați/ Foto: Hepta

Continuitatea e un alt plus pentru angajați, care un vor avea goluri în CV. Apoi, reducerea orelor muncite ar putea fi văzută ca un lucru bun de angajații care au copii și astfel vor putea petrece mai mult timp cu ei.

Piatra de încercare, ca angajator, este să-ți convingi angajații să accepte o astfel de măsură; cei care se știu mai calificați s-ar putea să nu fie de acord cu pierderea a 50% din salariu în favoarea colegilor.

Doi morți și mai mulți răniți, după ce o mașină a intrat în pietoni în orașul german Trier
Recomandări
Doi morți și mai mulți răniți, după ce o mașină a intrat în pietoni în orașul german Trier

2. Tavernele grecești trebuie să se bazeze pe turiști pentru a supraviețui. Grecii nu vor să le treacă pragul, de teama COVID

Industria horeca din Grecia a primit undă verde pentru redeschide, după două luni de pauză, iar restaurantele și-au reluat activitatea, însă perspectivele nu sunt tocmai bune, notează site-ul grec de știri Ekathimerini.

Un sondaj de opinie realizat de Research Institute of Retail Consumer Goods (IELKA) arată că restaurantele și terasele vor trebui să se bazeze mai mult pe turiștii străini pentru a se pune pe picioare.

Dintre participanții la studiu, 1.050 la număr, jumătate au declarat că nu vor mânca la restaurant anul acesta, fiindcă se tem de noul coronavirus, în vreme ce 17% au spus că se gândesc serios să nu mai meargă la restaurant niciodată.

Veste bună de 1 Decembrie: presa internațională vorbește despre șansele serioase ale României de a fi, pentru prima oară, nominalizată la Oscar
Recomandări
Veste bună de 1 Decembrie: presa internațională vorbește despre șansele serioase ale României de a fi, pentru prima oară, nominalizată la Oscar

Restul de 33% au în plan să-și reia obiceiul de a mânca la tavernă la un moment dat anul acesta, dar nu știu când.

Dacă acest sondaj reflectă părerea majorității grecilor, serviciul alimentației publice va primi în lunile următoare o lovitură mai mare chiar decât cea încasată în perioada carantinei, scrie mass media elenă.

Luni, 25 mai, prima zi în care restaurantele s-au deschis, aproape nimeni nu a mâncat în oraș, a declarat Giorgos Kavvathas, președintele Hellenic Confederation of Professionals, Craftsmen & Merchants.

Marți, activitatea restaurantelor era redusă cu 95% față de o zi normală dinaintea pandemiei, iar a cafenelelor, care stau un pic mai bine, cu 50%. În acest ritm, Kavvathas spune că o treime din afacerile din domeniu se vor închide în scurt timp.

3. Ce definește un site de știri de încredere? Studiu Reuters: acuratețea și imparțialitatea sunt cele mai importante

Ajuns la a patra ediție, studiul Tomorrows News, realizat de agenția de presă internațională Reuters, arată ce așteptări și ce obiceiuri au utilizatorii site-urilor de știri și ce trăsături definesc brandurile de încredere.

Scurgere de documente despre haosul din China, la izbucnirea pandemiei. Cum au fost modificate datele de la Wuhan
Recomandări
Scurgere de documente despre haosul din China, la izbucnirea pandemiei. Cum au fost modificate datele de la Wuhan

Efectuat pe 1.700 de subiecți, în decembrie 2019 – ianuarie 2020, la începutul pandemiei de coronavirus, studiul arată că:

  • acuratețea și imparțialitatea sunt condiții definitorii pentru site-urile de știri de încredere, cred 95%;
  • articolele care sunt construite inteligent și dau de gândit cresc atractivitatea site-ului, cred 72%;
  • brandurile prestigioase și aplicațiile dezvoltate de acestea reprezintă prima opțiune de informare a 85% dintre repondenți;
  • un brand prestigios reprezintă garanția că articolele publicate sunt de calitate, cred 82%;
  • și companiile care își fac publicitate pe aceste site-uri au de câștigat: 64% au o părere favorabilă despre firmele care-și fac reclamă pe platformele cu știri de calitate;
  • pentru 57%, conținutul publicitar reprezintă un criteriu în alegerea site-ului de unde își iau informațiile și poate influența părerea lor despre brand;
  • consumatorii cu funcții executive consideră foarte importante, într-un articol de actualitate, credibilitatea surselor citate, conținutul ușor de înțeles și analiza;
  • consumatorii tineri sunt mai predispuși la a accesa site-urile de știri de pe mobil – 65%;
  • 73% dintre cei sub 25 de ani preferă articolele ample și de analiză știrilor scurte;
  • după știri, cele mai consumate articole sunt din domeniul tehnologiei și inovației (74%) și din cel al energiei și mediului;
  • la polul opus site-urilor de știri consacrate, social media este cea mai expusă răspândirii de fake news, 84% dintre repondenți declarând că sunt sceptici în privința informațiilor rostogolite pe platformele sociale.

4. UE vrea să injecteze 750 de miliarde de euro în economiile statelor afectate de COVID. “Prea puțin, prea târziu”, cred analiștii americani

Planul de măsuri pentru stimularea economiei propus de Uniunea Europeană săptămâna aceasta se ridică la 750 de miliarde de euro. Banii ar urma să fie virați țărilor din blocul UE din ianuarie 2021 până în decembrie 2024, după ratificarea acordului dintre parlamentele celor 27 de state, și ar trebui să contracareze efectele devastatoare ale pandemiei de coronavirus asupra economiei.

Analiștii Bank of America citați de Business Insider cred însă că este “prea puțin și prea târziu” și că pachetul e mai degrabă “simbolic”, raportat la urgențele economice din blocul UE, în criza COVID.

Nu încape îndoială, acești bani vor ajuta statele UE, dar suma e mai degrabă menită să acopere găurile făcute de pandemie decât să repornească economia.

Zach Abraham, director de investiții, Bulwark Capital Management:

Analiștii Deutsche Bank sunt îngrijorați din alte motive: dacă toți acești bani vor fi folosiți pentru redresarea economică, UE își periclitează planul de a trece la o economie verde până în 2050, cu zero emisii de carbon, și de a ajunge din urmă SUA și China în cursa pentru digitalizare.

5. Criza nu-l împiedică să facă planuri mari, din contră. Guvernatorul Andrew Cuomo vrea superinvestiții în infrastructură, în New York

Butonul care nu doar ar reporni economia după pandemia de COVID, ci ar băga-o în viteză maximă este o investiție masivă în infrastructură, crede Andrew Cuomo, guvernatorul New Yorkului, conform Market Place.

Cuomo i-a cerut președintelui Donald Trump să aprobe planuri extrem de ambițioase în acest sector, cum ar fi construirea unei căi ferate până la Aeroportul LaGuardia și extinderea rețelei de metrou pe sub râul Hudson.

Ce se întâmplă în lume în era COVID. Grecii cântă prohodul tavernelor, legătura dintre canabis și economia SUA și de ce s-au încăierat virusologii germani
Andrew Cuomo, guvernatorul statului New York/ Foto: Hepta

În SUA, nu ar fi prima oară când se fac investiții majore în plină criză. În timpul marii recesiuni din 1929-1933, guvernul a angajat milioane de americani pentru a construi drumuri, poduri și baraje care dăinuie și azi.

Există însă o diferență care ar putea face ca această mișcare să nu reprezinte un impuls la fel de bun ca în cazul crizei din secolul trecut.

Un expert consultat de Market Place arată că “în vreme ce crearea de locuri de muncă este bine-venită”, trebuie ținut cont de faptul că “acestea nu vor suplini joburile pierdute din cauza pandemiei. Cei mai loviți au fost angajații din comerț, restaurante, turism, iar aceștia nu au calificarea necesară pentru a activa în construcții”.

6.100 de milioane de europeni nu se descurcă cu banii, dacă vreme de două luni nu iau salariu sau îl iau redus

Carantina impusă de pandemia de coronavirus a forțat o serie de firme să-și închidă activitatea pentru două luni, iar pe altele s-o reducă. Pe cale de consecință, angajații fie au rămas fără locuri de muncă, fie au luat mai puțini bani.

Un studiu VoxEu, portalul Centrului de Cercetare în domeniul Politicilor Economice, arată că, în Europa, 100 de milioane de cetățeni nu au bani puși deoparte pentru a acoperi necesitățile familiei pentru două luni – mâncare, facturi, chirie ori rata la casă.

În Croația, Slovenia, Letonia și Lituania, peste 8% nu au cum să acopere cheltuielile zilnice cu doar 50% din salariu; în Austria, Belgia, Finlanda și Malta, doar 0,5% sunt în această situație.

Lăsați complet fără venituri și fiind nevoiți să se bazeze exclusiv pe economiile din bancă, 17,4% din cetățenii țărilor enumerate nu ar reuși să acopere cheltuielile cu mâncarea și utilitățile pe o lună, iar 25% ar avea probleme în a le acoperi două luni.

Cetățenii din afara Uniunii Europene sunt mai vulnerabili decât cei din blocul comunitar, mai arată VoxEu.

7. Legalizarea canabisului și rolul său în revenirea economiei SUA. Paralelă cu ridicarea prohibiției după marea recesiune din secolul trecut

Un contributor Forbes lansează o ipoteză provocatoare: legalizarea marijuanei ar putea juca un rol cheie în revenirea economiei americane, la fel cum ridicarea prohibiției a impulsionat acest sector după marea depresiune din anii 1929-1933.

Kris Krane scrie că statele din SUA care au legalizat canabisul încasează taxe de pe urma afacerilor derulate în domeniu; în plus, au fost create noi locuri de muncă. Iar în timpul crizei COVID, magazinele care comercializează canabis medicinal au continuat să funcționeze, fiind declarate esențiale.

Ce se întâmplă în lume în era COVID. Grecii cântă prohodul tavernelor, legătura dintre canabis și economia SUA și de ce s-au încăierat virusologii germani
Canabisul ar aduce bani frumoși la bugetul SUA, dacă ar fi legalizat în toate statele

În industria americană a canabisului lucrează aproape 250.000 de angajați cu program întreg, de patru ori mai mulți decât în industria cărbunelui, de exemplu, și la fel de mulți ca aceia care și-au pierdut joburile la începutul secolului trecut, când cel de-al 18-lea Amendament a scos producția, vânzarea și consumul de alcool în afara legii.

Conform unui studiu recent al New Frontier Data, legalizarea cannabisului pe tot teritoriul Americii ar duce la crearea de 1,6 milioane de noi locuri de muncă și ar băga în vistieria SUA 128,8 miliarde de dolari, sub formă de taxe și impozite încasate de pe urma acestui sector.

Deocamdată, canabisul este ilegal în aproape 80% din statele americane. Însă în cele în care e legală, vânzările n-au scăzut nici măcar în timpul crizei COVID.

În Illinois, în aprilie, prima lună plină de carantină, s-a vândut marijuana în valoare de peste 37 de milioane de dolari.

În Oregon, tot în aprilie, consumul de marijuana a crescut cu 45% față de aprilie 2019, vânzările ajungând la 89 de milioane de dolari.

Ca o comparație, statul american a câștigat de pe urma industriei alcoolului 1,35 de miliarde de dolari în 1934, primul an de după ridicarea prohibiției.

8. Ceasul elvețian a stat în criza COVID. Exporturile au scăzut cu 80%

Cel mai lovit sector elvețian în pandemia de COVID a fost cel al ceasurilor și bijuteriilor, notează Swiss Info. Conform Federal Customs Administration, exporturile au scăzut cu 80% în aprilie, când în Elveția a fost atins vârful epidemic, iar încasările au fost de peste cinci ori mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut – 329 de milioane de franci elvețieni, față de 1,76 miliarde.

Ce se întâmplă în lume în era COVID. Grecii cântă prohodul tavernelor, legătura dintre canabis și economia SUA și de ce s-au încăierat virusologii germani
Cererea de ceasuri de lux a scăzut dramatic

Și alte sectoare au fost afectate de criză. Vânzările de unelte de înaltă precizie au scăzut cu 18% și chiar și cel al exportului de produse chimice și farmaceutice a scăzut cu 5%.

Ca piață de desfacere a produselor elvețiene, cea americană a fost cea mai afectată, exporturile către SUA scăzând cu 30%. Cele către Europa s-au redus cu 13%.

Swissmem, asociația industriilor mecanică și electrică, cel mai mare angajator al Elveției, a cerut guvernului ajutor pentru salvarea companiilor. Din cele peste 1.100 de firme membre Swissmem, asociația estimează că aproape trei sferturi sunt în dificultate financiară.

9. Război între virusologii de top ai Germaniei. I-a încăierat un studiu legat de COVID și copii

Paul R. Gregory, cercetător la Hoover Institution, profesor de economie la University of Houston și la Institutul German de Cercetare în domeniul Economiei din Berlin, scrie pe blogul său despre războiul declanșat de COVID-19 între doi virusologi germani – război care a degenerat în insulte personale.

Sunt copiii purtători asimptomatici de coronavirus? Cât de ușor își vor transmite ei unii altora virusul, după redeschiderea școlilor și grădinițelor, îmbolnăvindu-și apoi părinții și bunicii?

Virusologul Christian Drosten de la Charite Hospital, Berlin, un cercetător faimos – un fel de Fauci al Germaniei – a realizat un studiu la finalul căruia a concluzionat că da, copiii transmit COVID-19 la fel de ușor ca adulții. Este vorba despre o concluzie preliminară, neverificată prin cercetări ulterioare.

Alexander Kekule, virusolog și epidemiolog, directorul Institutului de Cercetători în Biosecuritate și al Institutului de Microbiologie Medicală de la Martin Luther University din Halle, susține că studiul lui Drosten este profund greșit.

De la o primă contradicție pe această temă, dialogul belicos al celor doi, purtat pe Twitter, a degenerat în insulte personale, Kekule atacându-l pe Drosten pentru greșeli de analiză statistică și cerându-i să-și retragă studiul, iar Drosten replicându-i că a fost un student slab și că nu are credibilitate.

10. India ar urma să fie lovită de cea mai mare criză de la declararea independenței

Criza COVID-19 ar urma să arunce India în cea de-a patra și cea mai mare criză economică de la declararea, în 1947, a independenței, notează News 18, site-ul uneia dintre cele mai mari televiziuni indiene, partener CNN.

CRISIL, o companie indiană de analiză fianciară, subsidiară a S&P Global, a anunțat o contractare de 25% a economiei indiene între aprilie și iunie 2020, cu o pierdere de 10% din PIB. Per total, în anul fiscal curent, contractarea economică ar fi însă de 5%.

Ce se întâmplă în lume în era COVID. Grecii cântă prohodul tavernelor, legătura dintre canabis și economia SUA și de ce s-au încăierat virusologii germani
Peste 1,3 miliarde de oameni, câți are India, vor suferi din cauza crizei economice/ Foto: Hepta

În același comunicat CRISIL se arată că Indiei îi va fi imposibil să revină la creșterea economică înregistrată înaintea pandemiei de coronavirus, în următorii trei ani.

India, care are o populație de peste 1,3 miliarde, a mai trecut prin recesiuni în 1958, 1966 și 1980, de fiecare dată din cauză că agricultura a fost pusă la pământ în sezonul ploios.

Acum, cifrele arată mai rău decât în timpul crizelor anterioare. Producția în sectorul industrial a scăzut în martie cu 16 procente, iar exporturile s-au contractat, în aprilie, cu 60,3%.

Citeşte şi:

Monica Şamu trăieşte de-o viaţă în favela Sibiului şi speră ca măcar nepoata ei să aibă parte de “condiţii mai bune”. Promisiunea uitată a preşedintelui

A cincea zi de proteste în SUA după uciderea lui George Floyd. Incendii și violențe în New York și în fața Casei Albe

Cum vor arăta spectacolele organizate în aer liber, pe perioada stării de alertă

A murit de COVID milionarul care a ajutat-o pe Simona Halep ca junioare! Ce îi spusese la 14 ani: „O să fac asta pentru tine”
PARTENERI - GSP.RO
A murit de COVID milionarul care a ajutat-o pe Simona Halep ca junioare! Ce îi spusese la 14 ani: „O să fac asta pentru tine”
Bărbatul care a primit 1 an de ÎNCHISOARE din cauza Andreei Esca. Ce SECRET a vrut să divulge despre ea
PARTENERI - PLAYTECH
Bărbatul care a primit 1 an de ÎNCHISOARE din cauza Andreei Esca. Ce SECRET a vrut să divulge despre ea
Horoscop 1 decembrie 2020. Berbecii trebuie să fie ei cei rezonabili, care caută soluții, nu motive de gâlceavă
HOROSCOP
Horoscop 1 decembrie 2020. Berbecii trebuie să fie ei cei rezonabili, care caută soluții, nu motive de gâlceavă
Cum i s-a schimbat viața lui Narcis Ianău după participarea la prima ediție “Românii au Talent”. Voia să se facă preot
Știrileprotv.ro
Cum i s-a schimbat viața lui Narcis Ianău după participarea la prima ediție “Românii au Talent”. Voia să se facă preot
VIDEO-ŞOC! O prezentatoare TV a rămas GOALĂ în faţa tuturor. Imaginile fac înconjurul lumii
Telekomsport
VIDEO-ŞOC! O prezentatoare TV a rămas GOALĂ în faţa tuturor. Imaginile fac înconjurul lumii