Cea mai fericită țară din lume se confruntă cu o criză. De ce modelul Finlandei începe să scârțâie

Epoca de aur a Finlandei

Finlanda a fost considerată, la începutul anilor 2000, un model de transformare economică și socială. După criza severă din 1990, când șomajul a ajuns la 20%, țara a investit masiv în cercetare, educație și digitalizare, reușind o redresare rapidă. În acea perioadă, Finlanda a ajuns în fruntea clasamentelor globale de competitivitate, fiind apreciată pentru capacitatea de inovare și eficiența instituțiilor.

Un rol major în această perioadă l-a avut compania Nokia, care a devenit simbolul economiei finlandeze și un motor al exporturilor, contribuind semnificativ la PIB.

În paralel, sistemul educațional finlandez a atras atenția la nivel mondial după rezultatele excepționale obținute la testele internaționale PISA, fiind prezentat drept un model de echilibru între performanță și bunăstarea elevilor.

Căderea Nokia și efectele în economie

Declinul Nokia a marcat un punct de cotitură pentru economia finlandeză. Între 2008 și 2012, compania și-a pierdut rapid poziția dominantă pe piața globală a telefoanelor mobile, în fața Apple și Android, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a exporturilor și a productivității naționale.

Impactul a fost resimțit nu doar la nivelul companiei, ci și în întregul ecosistem industrial. Numeroși furnizori locali au fost afectați, iar lanțurile economice construite în jurul Nokia s-au destrămat treptat. Deși o parte dintre specialiștii companiei au contribuit ulterior la dezvoltarea ecosistemului de startup-uri, inclusiv în industria jocurilor video și tehnologiei, pierderile nu au fost complet compensate.

Pe lângă șocul Nokia, economia Finlandei a fost afectată și de criza financiară globală din 2009, care a dus la o scădere abruptă a exporturilor, fără o revenire completă în anii următori.

În același timp, ajustările salariale și structurale au fost lente, ceea ce a erodat competitivitatea internațională a economiei finlandeze. Această combinație de factori a dus la o stagnare a productivității și la o creștere economică mai lentă comparativ cu celelalte state nordice, relatează a analiză Aktuality.

Modelul finlandez, tot mai greu de susținut

Finlanda este recunoscută pentru unul dintre cele mai dezvoltate state sociale din lume, însă acest model este tot mai dificil de susținut în condițiile actuale.

Experții subliniază că problema nu este existența statului social în sine, ci combinația dintre cheltuieli ridicate, creștere economică lentă și îmbătrânirea populației. Costurile pentru pensii, sănătate și servicii sociale au crescut constant, punând presiune pe bugetul public. În 2024, deficitul bugetar a ajuns la 4,4% din PIB, iar datoria publică a depășit 82% din PIB.

În ultimele două decenii, cheltuielile pentru protecția socială au crescut semnificativ, în special în zona îngrijirii persoanelor vârstnice, unde Finlanda alocă o parte importantă din resursele sale bugetare.

Pentru a stabiliza finanțele publice, autoritățile finlandeze au fost nevoite să adopte o serie de măsuri de ajustare fiscală, care includ reducerea unor indemnizații de șomaj, limitarea unor beneficii sociale, înghețarea anumitor prestații și reducerea unor subvenții destinate educației adulților. În același timp, organisme internaționale au recomandat introducerea unor criterii mai stricte de eligibilitate pentru ajutoarele sociale, în încercarea de a reduce presiunea asupra bugetului.

Rata natalității, printre cele mai scăzute din UE

Unul dintre cei mai importanți factori de presiune asupra modelului finlandez este declinul demografic. Rata natalității a scăzut semnificativ în ultimele două decenii, ajungând la unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană, de la 1,72 copii pe femeie la 1,32.

Această evoluție reduce baza de populație activă care contribuie la finanțarea sistemului social, în timp ce numărul persoanelor vârstnice crește constant.

În paralel, Finlanda se confruntă și cu stagnări în domeniul educației superioare, unde progresul a încetinit, iar poziția țării în clasamentele internaționale a coborât în ultimii ani.

Citește povestea Biancăi, o româncă din străinătate care povestește cum funcționează sistemul de educație din Finlanda: „Notele nu contează foarte mult, elevii primesc teme puține, iar școala este centrată pe bunăstarea copiilor”

Anul trecut, Finalnda a ocupat prima poziție în topul celor mai fericite țări din lume, pentru al optulea an consecutiv, potrivit raportului anual al ONU. România a coborât trei locuri în clasament faţă de 2024, până pe 35, în topul care a inclus 147 de țări. Statele Unite au căzut pe locul 24, cel mai slab scor de la prima publicare a raportului, în 2012, când a apărut pe locul 11, cea mai bună clasare a sa.

Clasamentul fericirii se bazează pe o medie pe trei ani a evaluărilor personale ale satisfacţiei vieţii, precum şi pe PIB pe cap de locuitor, sprijin social, speranţă de viaţă sănătoasă, libertate, generozitate şi corupţie.

Rezultatele la Evaluarea Națională 2026 au fost publicate cu o zi mai devreme!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE