Cuprins:
Zid de gheață de 40 de metri înălțime
Cel mai mare aisberg din lume – un zid de gheață de 40 de metri înălțime, mai mare ca suprafață decât teritoriul capitalei Australiei și de două ori cât Londra, se îndreaptă în mod constant către o insulă plină de pinguini, la șase săptămâni după ce s-a eliberat de pe fundul mării.
Aisbergul, denumit A23a, a fost „blocat”, învârtindu-se în jurul unei munte subacvatic timp de mai multe luni, potrivit lui Andrew Meijers, oceanograf la British Antarctic Survey.
Acum, el pare să se mişte cu curentul dominant spre Georgia de Sud, un teritoriu britanic de peste mări în sudul Oceanului Atlantic.
„În prezent, se află într-un cot al curentului şi nu se mişcă direct spre insulă”, a afirmat Meijers „Dar datele noastre despre curenţi sugerează că ar urma să se mişte către insulă în curând”, a adăugat el.
„Aisbergurile sunt periculoase prin natura lor. Aş fi extraordinar de fericit dacă ne-ar rata complet”, a declarat căpitanul Simon Wallace, pentru BBC, de pe nava de guvernare a insulei Georgia de Sud, Pharos.
„Avem proiectoare aprinse toată noaptea pentru a încerca să vedem gheaţa – poate veni de oriunde”, a adăugat Wallace.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_5c6e9e989eab9747631faefae85d9732.jpg)
Se întinde pe o suprafață de 3.672 de kilometri pătrați
Aisbergul rămâne cel mai mare din lume, potrivit măsurătorilor actualizate, în această lună, de Centrul Naţional pentru Gheaţă din SUA.
Întinzându-se pe o suprafaţă de 3.672 de kilometri pătraţi, când a fost măsurat în luna august, puţin mai mic decât Rhode Island şi de peste două ori mai mare decât Londra, aisbergul A23a a fost monitorizat cu atenţie de oamenii de ştiinţă, de când s-a desprins din calota Filchner-Ronne, în 1986.
El a rămas ancorat de fundul Mării Weddell din Antarctica timp de peste 30 de ani, probabil până s-a micşorat destul cât să se desprindă de fundul mării.
Apoi, aisbergul a fost purtat de curenţii oceanici înainte de a rămâne iar blocat într-o coloană Taylor – numele dat unui vortex de apă provocat de curenţii oceanici care lovesc un munte subacvatic.
În decembrie, aisbergul s-a desprins. Iniţial, oamenii de ştiinţă au spus că se aşteaptă ca el să continue să plutească pe curenţii oceanici, spre ape mai calde.
La acel moment, British Antarctic Survey afirma că aisbergul se va rupe, cel mai probabil, şi într-un final se va fi topit când va ajunge la îndepărtata insulă Georgia de Sud.
Însă, pentru moment, cel puţin în imaginile din satelit, aisbergul pare să îşi fi păstrat structura şi nu s-a rupt în bucăţi mai mici, aşa cum au făcut alte „megaberguri”, a afirmat Meijers.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b7834c28c4a14f1b7912c74aadde3be9.jpg)
Foci și pinguini, în pericol
Deși oamenii de știință și cercetătorii nu sunt încă îngrijorați de potențialele daune pe care le-ar putea provoca aisbergul, unii și-au exprimat entuziasmul față de un proces natural care implică A23a, despre care spun că se întâmplă mai frecvent din cauza schimbărilor climatice cauzate de om.
Acum întrebare este dacă aisbergul va urma curentul şi se va îndrepta spre Atlanticul de Sud sau dacă se va lovi de placa continentală, unde ar rămâne blocat o perioadă.
„Dacă acest lucru se întâmplă, ar putea împiedica serios accesul la hrană al animalelor sălbatice – foci şi pinguini mai mult – care se înmulţesc pe insulă”, a spus Meijers.
Zonă Maritimă Protejată
Între timp, Mark Belchier, directorul pentru pescuit şi mediu al guvernului din Georgia de Sud şi Insulele Sandwich de Sud, a declarat că urmăreşte traiectoria aisbergului.
„Deşi sunt des întâlniţi în Georgia de Sud, ei pot pune probleme pentru navigaţie şi pentru vasele de pescuit din regiune”, a arătat Belchier.
Belchier a afirmat că orice potenţial impact asupra animalelor sălbatice ar fi, cel mai probabil, „foarte localizat şi tranzitoriu”.
Georgia de Sud şi Insulele Sandwich de Sud au o bogată biodiversitate şi găzduiesc una dintre cele mai mari Zone Marine Protejate din lume.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b6787f5769af31f6fa2059ae953be8b8.jpg)
Oamenii de ştiinţă au afirmat că acest aisberg probabil s-a desprins ca urmare a ciclului natural de creştere a calotei de gheaţă, şi nu din cauza crizei climatice provocate de combustibilii fosili.
Însă încălzirea globală duce la schimbări îngrijorătoare în Antarctica, având consecinţe potenţial devastatoare asupra creşterii nivelului mării la nivel global.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_bdb8aa688f9594d1883724f7c5b83c99.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_38b820998ed12974b30b56880eb11cf3.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_a2bad3e7269f1057ba424799f89509cd.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_a59e922fdde135524823b745b172b09b.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_3f0cb0e2d9eab9e74d568bd5e4099da3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_fe8363acb5eefa8435ce43ee2a8d8e67.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_7e6df8bc8a6c9519ce0b795ef1124f96.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_bf0a2ebc8c415dbd62f0ce792660b75b.jpg)