Bogdan Stănescu spune că necesitatea înființării Celulei de criză de la nivelul Ministerului Afacerilor Externe a venit ca urmare a numărului mare de români care călătoresc și se află în străinătate, și care este în creștere, cu fiecare an, dar și din cauza situației volatile de pe unele continente.
”S-a ajuns la concluzia că este nevoie de o structură operativă care să gestioneze în timp real aceste evenimente în care sunt implicați cetățeni români. Din păcate, am gestionat aproape 40 de cazuri deosebit de complicate, din cele mai delicate”, a spus Stănescu, precizând că cele mai sensibile cazuri se referă la evacuările succesive din Fâșia Gaza, dar și cazuri de români răpiți sau sechestrați de organizații criminale, de sprijinirea românilor din zone unde s-au produs cutremure, precum și alte situații de criză.
Potrivit șefului Departamentului Consular, structura se concentrează pe două compotente mari, una care este activă non-stop și cealaltă care se activează când izbucnește o situație de criză consulară. Acestea urmăresc ce se întâmplă pe glob, unde sunt condiții de exacerbare a situației.
Celula de criză, pregătită pentru a gestiona o eventuală situație delicată în Fâșia Gaza
Două mari evacuări din zona de conflict au avut loc până în prezent, peste 200 de români au fost aduși în țară cu aeronavele Ministerului Apărării Naționale.
Sursa Foto: mae.ro
Bogdan Stănescu a declarat că, în acest moment, structurile consulare au declanșat procedurile standard pentru o eventuală situație delicată în Fâșia Gaza, în urma evenimenteor mai delicate care au apărut în acea zonă. Sistemul de apărare antirachetă din Israel a interceptat, în weekend-ul trecut, o rachetă lansată din Fâșia Gaza. Orașele Ashkelon și Sderot, dar și o serie de comunități din jurul enclavei din Gaza au fost incluse în alertă.
”Una dintre ideile principale în cadrul acestei reforme consulare este de a ne focusa mult mai mult pe latura preventivă și proactivă decât pe cea reactivă. Clar cea reactivă se pune în mișcare imediat, dar e mai bine să previi înainte de a izbucni o situație de criză”, a spus șeful Departamentului Consular.
Potrivit lui Bogdan Stănescu, până acum au avut loc două evacuări mari din zona de conflict, în 2012, când au plecat aproximativ 80 de cetățeni, și în 2014, când au fost trei evacuări succesive, pe durata unei singure luni, și în urma căreia mai mult de 200 de persoane au fost scoase, cu aeronave militare, din zonă.
Șeful Departamentului Consular afirmă că este foarte greu de spus câți români sunt în acest moment în Fâșia Gaza. Recomandarea Ministerului de Externe este ca românii să se înregistreze la ambasadele românești, ceea ce, în cazul acestei zone, nu se întâmplă.
”Situația din Fâșia Gaza este extrem de volativă și este foarte greu de estimat, de aceea și calibrarea unui efort în momentul unei evacurări necesită ceva timp până să vedem despre ce este vorba”, a mai spus Stănescu.
O operațiune soldată cu succes a fost și în luna iulie, când Ministerul Afacerilor Externe anunța că, în urma demersurilor desfășurate la nivelul Celulei de Criză a MAE, care a coordonat intervenția în teren a misiunilor diplomatice de la Tel Aviv și Amman, respectiv a Oficiului de reprezentare de la Ramallah, trei femei de cetățenie română au părăsit în siguranță teritoriul Fâșiei Gaza și au ajuns în România.
Mama celor trei tinere aflate în pericol de moarte în Gaza era în țară și intrase în cea de-a șasea zi de greva foamei. Cerasela Țuțuianu spunea că, pentru fiicele sale, fiecare zi petrecută tot în Gaza este o zi mai aproape de o ”moarte de onoare”, o tradiție în această zonă a lumii.
Cum au fost găsiți românii afectați în Caraibe de uraganul Irma: Au comunicat prin mesaje la postul local de radio
Bogdan Stănescu ne-a vorbit și despre o operațiune recentă a Celulei de criză din cadrul MAE. Este vorba despre coordonarea intervenţiilor misiunilor diplomatice din zona afectată de uraganul Irma, care s-a realizat prin Ambasadele României la Ciudad de Mexico, Paris, Haga şi Washington.
”A fost ultima criză a celulei și a fost total atipică, pentru că, dacă vorbim de Fâșia Gaza, zona este relativ în proximitatea țării și am avut posibilitatea de a trimite aeronave militare, dar în Caraibe, fiind vorba de multe insulițe, afectate toate de uragan, a fost o situație un pic altfel decât cea normală, iar intervenția a fost calibrată la situația de acolo”, a spus Stănescu.
El a arătat că au fost 20 de români blocați pe insula Tortola, în momentul când a lovit uraganul Irma, în septembrie. ”Când este un eveniment de acest fel, trebuie să fim mereu în alertă, pentru că toate liniile de comunicație erau căzute. Țineam legătura cu românii prin call center-ul nostru, dar am apelat și la radio, care este cel mai vechi mijloc de comunicare, și asta ne-a ajutat mult. Am intrat în contact cu radioul local din Guadalupe, i-am rugat să ne lase să transmitem informații în limba engleză, franceză și română, și astfel am strâns românii în punctele de evacuare și partenerii europeni ne-au ajutat să îi evacuăm. În total, 60 de români au fost evacuați din Caraibe, din cealaltă parte a globului”, mai spune oficialul MAE.
Citește și: