Carrefour retrage de la vânzare mai multe loturi de arahide posibil contaminate cu o substanță cancerigenă

Arahide contaminate cu substanțe cancerigene, descoperite de ANSVSA în magazinele Carrefour

Anunțul a fost făcut vineri pe site-ul ANSVSA, după ce furnizorul DEPAL SRL a notificat compania.

„Vă informăm că urmare a notificării primite din partea furnizorului DEPAL SRL, CARREFOUR ROMANIA SA a inițiat retragerea de la comercializare și rechemarea de la clienți a produsului menționat mai jos”, se specifică în comunicat.

Persoanele care dețin aceste produse sunt sfătuite să nu le consume, ci să le distrugă sau să le returneze în magazinele Carrefour, fără a fi nevoie de bon fiscal. Contravaloarea va fi rambursată complet. Detaliile complete despre loturile vizate pot fi consultate pe site-ul ANSVSA.

Ce sunt aflatoxina B1 și aflatoxinele totale, descoperite de ANSVSA în arahide

Acest inamic invizibil se dezvoltă în principal pe produsele agricole cultivate și depozitate în condiții de căldură și umiditate ridicate.

Alimentele cel mai frecvent vulnerabile la contaminarea cu acest mucegai sunt:

• Porumbul și alte cereale
• Arahidele și untul de arahide
• Fructele cu coajă lemnoasă (fistic, migdale, nuci)
• Condimentele
• Cafeaua și boabele de cacao

Aflatoxina B1 este considerată cea mai frecventă și cea mai toxică dintre toate aflatoxinele (care mai includ B2, G1 și G2).

Pericolul major al Aflatoxinei B1 constă în faptul că este extrem de toxică pentru ficat și poate afecta organismul atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) o clasifică drept un carcinogen uman de Grupa 1, adică există dovezi certe că provoacă cancer la oameni.

Un aspect esențial al Aflatoxinei B1 este modul în care migrează prin lanțul trofic. Dacă animalele de fermă (cum ar fi vacile, oile sau caprele) sunt hrănite cu furaje contaminate cu Aflatoxina B1, ficatul acestora procesează toxina și o transformă într-un derivat numit Aflatoxina M1.

Această nouă toxină este eliminată în laptele animalului. Prin urmare, laptele și produsele lactate pot deveni surse de expunere pentru oameni, motiv pentru care autoritățile sanitar-veterinare (precum ANSVSA în România și EFSA în Uniunea Europeană) impun limite maxime extrem de stricte și testează constant atât furajele, cât și laptele de pe piață. Prin procesare termică (fierbere, pasteurizare), aflatoxinele nu sunt distruse, fiind foarte rezistente la căldură.

Literele din denumirile lor vin de la felul în care aceste substanțe reacționează sub lumina ultravioletă (UV) în laborator:

• Aflatoxinele de tip B (B1 și B2): Emit o fluorescență albastră.
• Aflatoxinele de tip G (G1 și G2): Emit o fluorescență verde.

În plus, aflatoxinele totale se numesc astfel deoarece mucegaiurile nu produc, de obicei, un singur tip de toxină. Dacă un lot de porumb sau de arahide este mucegăit, este foarte probabil să conțină un amestec din aceste patru aflatoxine. Pentru a proteja sănătatea publică, legislația (inclusiv cea a Uniunii Europene) impune limite maxime stricte atât pentru Aflatoxina B1 separat, cât și pentru suma lor (aflatoxine totale).

Efectele amestecului de aflatoxine sunt similare cu cele ale Aflatoxinei B1, deoarece mecanismul lor de acțiune este același. Toxicitatea lor cumulată depinde mult de proporția fiecărei substanțe din amestec (B1 fiind cea mai toxică, urmată de G1, B2 și G2). Cu toate acestea, aflatoxinele totale contribuie la creșterea riscului de carcinom hepatocelular (cancer la ficat). Ele se leagă de ADN-ul celulelor hepatice și provoacă mutații.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro