România a cheltuit 164,6 miliarde lei pe bugetari, în 2024. Raportul Guvernului vorbește despre risipă și haos administrativ

Guvernul admite pentru prima dată că administrația este „fragmentată și supradimensionată”

Raportul arată că administrația publică din România „rămâne fragmentată și supradimensionată în raport cu rezultatele obținute”, iar lipsa unei corelări între resurse, performanță și impact „conduce la ineficiență și risipă”.

„Analiza administrației publice din România, realizată la nivel central și local, a evidențiat o serie de disfuncționalități și vulnerabilități care afectează profund capacitatea instituțiilor publice de a răspunde eficient nevoilor cetățenilor și de a valorifica resursele existente. ”

Raportul publicat vineri, 8 mai, de Guvern, arată că în anul 2024, cheltuielile de personal s-au ridicat la 164,6 mld lei, reprezentând 9,3% din PIB, comparativ cu 8,3% în 2023, bazat pe acelaşi indicator al bugetului de stat.

Documentul scoate la iveală probleme structurale grave:

• baze de date incompatibile între instituții;
• raportări neuniforme;
• zeci de mii de bugetari cu mai multe contracte;
• discrepanțe uriașe între județe;
• companii de stat menținute prin subvenții fără performanță.

Statul român nu știe exact câți oameni plătește

Una dintre cele mai șocante concluzii ale raportului este că România nu are o bază de date unică și completă privind personalul din sectorul public.

„Nu există o bază unitară, integrată și standardizată a personalului și posturilor din sectorul public. Informațiile colectate de la Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii (ITM), ANFP, Ministerul Dezvoltării, MIPE și alte instituții diferă semnificativ și sunt greu de corelat între ele ”, arată documentul guvernamental.

Potrivit datelor centralizate de Ministerul Finanțelor există 1.511.900 posturi aprobate; 1.287.381 posturi ocupate; 1.255.381 posturi remunerate; și Nr. posturi ocupate de persoane care cumulează salariu și pensie – 14.522.

„Cei 1.182.190 de asigurați din instituții publice reprezintă numărul de raporturi contractuale (CIM, FP, demnitari, mandat etc.) și nu numărul de salariați unici. Numărul de salariați unici asigurați în cadrul tuturor instituțiilor publice este de 1.102.010 persoane, după eliminarea dublurilor.”, arată raportul.

Deci vorbim de 1.102.010 salariați unici după eliminarea dublurilor.

Diferențele apar pentru că Ministerul Finanțelor monitorizează posturile; REVISAL urmărește doar contractele individuale de muncă; ANFP monitorizează funcționarii publici; iar contractele de mandat și demnitarii nu sunt centralizați unitar.

Raportul avertizează că: „Formele contractuale variate (…) nu sunt monitorizate integrat, ceea ce generează lacune semnificative în înțelegerea dimensiunii reale a aparatului administrativ.”

Concret, România NU are o evidență unică a bugetarilor, instituțiile folosesc baze de date diferite, iar cifrele nu se potrivesc între Ministerul Finanțelor, ITM și ANFP.

Potrivit datelor prezentate de Guvern, posturile ocupate ale funcționarilor publici reprezintă aproximativ 11% din numărul mediu al posturilor remunerate din instituțiile publice. 

Peste 100.000 de persoane au contracte de muncă duble la stat

Raportul relevă și un număr uriaș de contracte multiple în instituțiile publice.

Datele arată că 199.125 persoane care lucrează în instituții și companii de stat au 2 sau mai multe contracte individuale de muncă. Dintre acestea:

• 160.515 au cel puțin unul dintre contracte cu normă parțială (din asta reiese că restul de 38.610 salariați au cel puțin două contracte cu normă întreagă);
• 39.002 au un contract cu normă întreagă la entități private (care nu sunt instituții sau companii de stat);
• 55.952 au un contract cu normă parțială la entități private (care nu sunt instituții sau companii de stat).

Practic, un număr de 104.171 salariați au ambele / toate contractele de muncă în cadrul unor instituții sau companii de stat, conform raportului.

„S-a constatat un număr ridicat de angajați cu contracte multiple, inclusiv cazuri de contracte multiple cu normă întreagă, ceea ce ridică suspiciuni privind activitatea reală a acestora și utilizarea resurselor.”

„Partidele funcționează cu ajutorul unei rețele clientelare”

Sociologul Robert Santa, cercetător șef Rethink, a subliniat că sistemul de angajări din stat are legătură directă cu mecanismele politice construite în ultimele decenii.

„Principalul motiv pentru care ai partea asta de suprapunere, angajare și creștere (n.r. a cheltuielilor cu angajații din instituțiile statului) este că, în general, partidele de la noi funcționează cu ajutorul unei rețele clientelare care asigură puterea, adică angajarea de oameni din interiorul partidelor.”, a explicat Robert Santa, pentru Libertatea.

Sociologul spune că problema este una istorică și ține de modul în care partidele și-au construit rețelele de influență.

„Angajarea în instituții publice este oarecum un instrument de fidelizare a anumitor partide politice, care nu este nou. România suferă din cauza unei tradiții de peste un secol în care aparatele politice ale partidelor își creează rețele de sprijin prin angajarea unor apropiați în stat. Lucru care tinde să facă să se umfle aparatele anumitor administrații.”, detaliază Robert Santa.

Acesta avertizează că administrația publică s-a extins într-un ritm nesustenabil, în timp ce populația României scade constant.

De altfel, Raportul arată că jumătate dintre bugetari, 50-60% dintre angajații statului, se vor pensiona în următorii 15 ani. Asta pentru că majoritatea angajaților din instituțiile publice (aproximativ 55%) se încadrează în grupa de vârstă 45–59 de ani.

Cheltuielile cu bugetarii au explodat

Raportul Guvernului arată că în 2024 cheltuielile de personal au ajuns la 164,6 miliarde lei. Asta reprezintă 9,3% din PIB, în timp ce deficitul bugetar a urcat la 8,65% din PIB.

De asemenea, suma cheltuită pentru plata salariilor personalului este egală cu aproape un sfert din cheltuieli.

În 2023, cheltuielile de personal reprezentau 8,3% din PIB, în timp ce cu douăzeci de ani în urmă, în 2004, România cheltuia puțin peste 17 miliarde lei pentru personalul bugetar.

Practic, în două decenii, cheltuielile cu aparatul public au crescut de aproape 10 ori.

„Deși ponderea cheltuielilor de personal nu este la cel mai înalt punct din ultimii 20 de ani, se observă o tendință de creștere din nou”, se arată în raport.

România a depășit media europeană la numărul de angajați la stat

Datele comparative din raport arată că România avea în anul 2000 unul dintre cele mai mici procente de angajați la stat din Europa.

Însă până în 2020 România a depășit media europeană, iar creșterea numărului de angajați publici este una dintre cele mai mari din UE.

Raportul subliniază că: „Administrația publică din România rămâne fragmentată și supradimensionată în raport cu rezultatele obținute, iar lipsa unei corelări clare între resursele alocate, performanță și impact conduce la ineficiență și risipă. Fondurile publice sunt distribuite inechitabil, fără criterii clare, accentuând decalajele teritoriale.”

Cu alte cuvinte, deși cheltuielile au crescut, serviciile nu s-au îmbunătățit.

„Statul trebuie să raționalizeze costurile”

Sociologul Robert Santa avertizează că România nu mai poate susține același ritm de creștere al aparatului bugetar.

„Aceste cheltuieli nu pot să crească, pentru că deja avem o populație aflată în scădere, deja avem instrumente digitale care ar putea eficientiza funcționarea statului și deja avem o situație în care avem o foarte mare pondere a cheltuielilor.”, subliniază cercetătorul șef Rethink.

„Din punctul meu de vedere, trebuie să avem o raționalizare a costurilor la stat, în multe sectoare.”

Acesta vorbește despre trei mari probleme: digitalizarea insuficientă; scăderea populației și deficitul bugetar uriaș.

„Trebuie să ținem cont de faptul ca ai inovație într-o zonă digitalizată și că acum avem tool-uri care să permită o oarecare simplificare ale unor procese administrative, care ar trebui să reducă workflow-ul și nevoia de oameni.”, spune sociologul.

Robert Santa atrage atenția că trebuie să ținem cont și de faptul că avem o populație în scădere, iar asta înseamnă că instituțiile statului au mai puțini oameni de servit.

În plus, România are un deficit foarte ridicat, iar „statul nu ar trebui să mai continue cu această creștere și trebuie să raționalizeze modul în care sunt utilizați banii”. 

„România se împrumută la dobânzi care sunt foarte mari. Și oricum, plata salariilor nu o poți face din fonduri europene sau alte surse care nu vin cu dobânzi sau cu costuri subsecvente. Ai realmente nevoie să nu te împovărezi cu datorii, altfel ajungi în viitor să plătești tot mai mult pe dobânzi pentru creditele anterioare.”, explică Robert Santa.

Guvernul admite că administrația este greu de controlat

Raportul mai vorbește despre baze de date fragmentate; erori sistemice; raportări manuale și lipsa unei imagini reale asupra aparatului administrativ.

„Criza de guvernanță a datelor face foarte dificilă evaluarea corectă și planificarea eficientă”, avertizează documentul.

Guvernul admite inclusiv că acuratețea datelor este de aproximativ 95%, deoarece informațiile provin din sisteme diferite și incompatibile.

Documentul guvernamental vorbește deschis despre: comasări; reduceri de personal;  restructurări; digitalizare accelerată și eficientizarea companiilor de stat.

„Este incontestabil că a existat un progres al entităților de stat (instituții și companii) în optimizarea și eficientizarea cheltuielilor. Sunt numeroase exemple de bune practici unde autorități publice performează, atât prin creșterea veniturilor din surse multiple cât și prin reducerea cheltuielilor care nu aduc beneficii comunității. (..) Urmând aceste exemple, entitățile publice din România pot să treacă la următorul nivel: reducerea semnificativă a cheltuielilor instituțiilor prin comasări și reduceri de personal proactive, urmărind inclusiv ieșirile naturale din sistem; extinderea unei politici de M&A pentru companiile de stat și a unei politici de expansiune a acestora în piețele din proximitatea României plus o politică mai strictă asupra execuției bugetare atât pe partea de cheltuieli, cât și din perspectiva veniturilor.”, sunt concluziile Raportului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro