Un cercetător de la Harvard susține că a descoperit unde se află, de fapt, Raiul: „Timpul se oprește acolo”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Există Raiul sau este doar o poveste care îi ajută pe oameni să accepte ideea morții? Un fost lector de la Harvard propune o ipoteză neobișnuită, aflată la granița dintre știință și credință, și spune că fizica modernă ar putea oferi indicii despre unde s-ar afla viața de apoi.
Cuprins:
De la credință la expansiunea universului
Autorul teoriei este Michael Guillen, om de știință cu doctorate în fizică, matematică și astronomie, fost lector la Universitatea Harvard. Într-un eseu publicat în presa americană citat de Ladbible, acesta își prezintă convingerea personală, bazată pe cosmologie, nu pe teologie.
Michael Guillen pornește de la o idee larg acceptată în fizică: universul este într-o continuă expansiune. Descoperirea îi aparține astronomului Edwin Hubble, care, în anii 1920, a demonstrat că galaxiile se îndepărtează unele de altele.
Cu cât o galaxie este mai departe de Pământ, cu atât viteza cu care se îndepărtează este mai mare. Potrivit calculelor teoretice citate de Guillen, la o distanță extrem de mare, o galaxie ar ajunge să se îndepărteze cu viteza luminii.
„Teoretic, o galaxie aflată la o distanță uriașă de Pământ s-ar mișca cu viteza luminii”, explică el, făcând trimitere la lucrările lui Hubble.
Orizontul Cosmic, limita imposibil de atins
Acea distanță limită este cunoscută sub numele de Orizontul Cosmic. Potrivit fizicii moderne, nimic material nu poate ajunge dincolo de acest prag, deoarece, așa cum arată teoriile lui Albert Einstein, doar lumina poate călători cu viteza luminii.
„Tu și eu nu vom putea niciodată ajunge la Orizontul Cosmic”, susține Guillen, subliniind că nicio tehnologie umană nu ar putea depăși această limită.
În interpretarea sa, unele teorii cosmologice sugerează că, la această graniță, timpul ar înceta să mai curgă așa cum îl percepem noi.
Unde ar putea fi Raiul, în viziunea lui Guillen
Pornind de aici, Michael Guillen afirmă că Raiul ar putea exista dincolo de Orizontul Cosmic, într-un spațiu complet inaccesibil oamenilor. El face o paralelă cu descrierile biblice, care vorbesc despre cer ca fiind structurat pe mai multe niveluri: atmosfera Pământului, spațiul cosmic și un nivel superior, asociat prezenței lui Dumnezeu.
În acest context, omul de știință susține că un univers aflat dincolo de Orizontul Cosmic s-ar potrivi, în viziunea sa, cu aceste descrieri. Ar fi un spațiu în care materia nu poate ajunge, dar care ar putea fi „locuibil” doar de lumină sau entități asemănătoare luminii.
„Conform cosmologiei moderne, un întreg univers ar putea exista dincolo de Orizontul Cosmic, dar este permanent ascuns de noi”, teoretizează el.
O ipoteză care nu poate fi verificată
Guillen mai afirmă că Orizontul Cosmic este asociat cu cele mai vechi obiecte din universul observabil. Prin urmare, orice s-ar afla dincolo de el ar fi mai vechi chiar și decât Big Bang-ul, momentul considerat începutul universului cunoscut.
Totuși, el recunoaște că această teorie nu poate fi demonstrată. Nu există metode prin care oamenii să observe sau să ajungă dincolo de Orizontul Cosmic, iar ipoteza rămâne una speculativă. Este, așadar, o interpretare personală, care nu dovedește existența Raiului, dar care încearcă să arate că știința și credința nu se exclud neapărat, ci pot ridica aceleași întrebări, din perspective diferite.
