Cernobîl: Cu fix 34 de ani în urmă, a explodat reactorul 4. Peste 8,4 milioane de oameni afectați. Câți au murit
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Data de 26 aprilie este Ziua Internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (fosta Uniune a Republicilor Sovietice Socialiste - URSS), în prezent pe teritoriul Ucrainei. Aceasta a fost hotărâtă de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în urmă cu patru ani, la 8 decembrie 2016, notează Agerpres. Un studiu publicat la New York, în aprilie 2010, arată că aproape un milion de oameni din mai multe părţi ale globului au murit din cauza contaminării radioactive produse după accidentul de la centrala nucleară din Cernobîl, din 1986.
Adunarea Generală a ONU a recunoscut, astfel, că "trei decenii după dezastrul de la Cernobîl, consecinţele serioase pe termen lung ale acestuia persistă încă, precum şi continuarea necesităţilor comunităţilor şi teritoriilor afectate" şi a invitat "toate statele membre, agenţiile relevante ale sistemul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale, precum şi societatea civilă, să respecte această zi".
Potrivit Agerpres, care citează site-ul ONU, explozia de la Centrala Nucleară de la Cernobîl din 1986 a împrăştiat un nor radioactiv asupra unor mari părţi ale Uniunii Sovietice, în prezent teritorii ale Belarusului, Ucrainei şi Federaţiei Ruse.
În urma exploziei, aproape 8,4 milioane de oameni din aceste ţări au fost expuși la radiaţii.
Potrivit unui studiu publicat la New York, în aprilie 2010, aproape un milion de oameni din mai multe părţi ale globului au murit din cauza contaminării radioactive produse după accidentul de la centrala nucleară din Cernobîl, din 1986.
Abia după patru ani de la tragedie, în 1990, după căderea Cortinei de Fier, guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistenţă internaţională.
Din 1986, organizaţiile ONU şi majoritatea ONG-urilor au lansat peste 230 de proiecte de cercetare şi asistenţă diferite în domeniile sănătăţii, siguranţei nucleare, reabilitării, mediului, producţiei de alimente naturale şi informaţiilor.
Cu exact 34 de ani în urmă, la 26 aprilie 1986, două explozii au zguduit reactorul cu numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl.
În timpul incendiului, care a mistuit reactorul timp de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive.
Belarus a fost ţara cel mai grav afectată de dezastrul de la Cernobîl, deoarece până la 70 la sută din precipitaţiile radioactive au căzut pe teritoriul acestei ţări.
România, una dintre principalele țări afectate
Și România a fost afectată de catastrofă, măsurătorile efectuate la vremea respectivă înregistrând o creştere foarte mare a radiaţiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale înregistrate.
Dar lista cu cele mai afectate state, pe lângă cele din fosta URSS, este mult mai mare. Norvegia, Suedia, Finlanda, Iugoslavia, Bulgaria, Austria, Grecia şi părţi extinse din Germania şi Marea Britanie fiind alte exemple.
Construcţia centralei a început în 1970, primul reactor fiind terminat în 1977. În 1986, alte două reactoare se aflau în faza de construcţie.
Cartea, editată de Academia de ştiinţe de la New York şi lansată cu ocazia împlinirii a 24 de ani de la catastrofă, cu titlul "Chernobyl: Consequences of the Catastrophe for People and the Environment" (Cernobîl: Consecinţe ale catastrofei asupra oamenilor şi mediului), a fost scrisă de Aleksei Iablokov, de la Centrul pentru Politici de Mediu din Moscova şi respectiv Vasili Nesterenko şi Aleksei Nesterenko de la Institutul pentru protecţie împotriva radiaţiilor din Minsk (Belarus).
Conform cărţii, până în anul 2005, între 112.000 şi 125.000 de persoane din cele 830.000 care au participat la operaţiunile de decontaminare şi sigilare a reactorului nuclear de la Cernobâl şi-au pierdut viaţa.
Numărul total al deceselor la scară globală, în perioada 1986-2004, provocate de accidentul de la Cernobîl, este de 985.000.
Un „sarcofag” construit în grabă
Aproximativ 550 de milioane de europeni şi între 150 şi 230 de milioane de oameni din emisfera nordică rusă şi nu numai au fost expuşi unui nivel ridicat de radioactivitate. Norul radioactiv rezultat a atins după 9 zile de la accident părţi din SUA şi Canada.
Celelalte trei reactoare au continuat să producă electricitate până în decembrie 2000. Cum "sarcofagul" de beton construit în grabă în 1986 deasupra reactorului risca să se prăbuşească şi să lase descoperite 200 de tone de magmă cu un nivel de radioactivitate foarte ridicat, comunitatea internaţională s-a angajat să finanţeze construirea unei noi casete, mai sigure.
Astfel, s-a construit o arcadă metalică, în greutate de 25 de tone şi măsurând 110 metri înălţime, pentru a fi amplasată deasupra sarcofagului fisurat. Suma totală a fost de 2,2 miliarde euro furnizată de peste 45 de ţări donatoare, prin fonduri gestionate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
Recent, mai multe incendii de pădure au izbucnit la Cernobîl, acestea persistând și fiind chiar alimentate de vântul puternic.
Potrivit experţilor de mediu, incendiile ar putea răspândi cenuşă radioactivă şi fum cu particule radioactive care eventual să ajungă până deasupra capitalei Kiev, situată la circa 100 de kilometri sud de Cernobîl, unde în ultimele zile aerul a fost încărcat de smog.
