Cernobîlul de la Valea Călugărească, Prahova. Prefectul Emil Drăgănescu suspendă interdicția dată de autoritățile locale privind depozitarea de deșeuri periculoase în comună
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La 50 de metri de locuința familiei Mirea, din satul Pantazi, comuna Valea Călugărească, se ard, se tratează, se centrifughează deșeuri periculoase. Cianuri, metale grele, acizi, nămoluri de foraj, uleiuri și altele se regăsesc în lista de ocupații a firmei Ecowell Solutions SRL.
Cuprins:
În zare, la aproximativ 1,5 kilometri de marginea satului prahovean, se vede șantierul pentru ceea ce va fi un depozit de deșeuri, construit și gestionat de firma Eco Park Energy SRL. Ambele companii sunt controlate de Mihai Dorobanțu și au sediul în Boldești-Scăeni, oraș aflat la 20 de kilometri distanță.
Cenușă reciclată la fabricile de ciment
Aceste activități mai mult sau mai puțin la vedere se desfășoară la 11 kilometri de Ploiești, într-o comună unde condițiile de mediu erau oricum ostile vieții. Cotidianul locuitorilor din Valea Călugărească e marcat de rămășițele Combinatului de Îngrășăminte Chimice Romfosfochim, închis în 1997.
Batalurile de fosfogips radioactiv au fost doar parțial puse în siguranță, iar munții de cenușă piritică au rămas în picioare, cu toate promisiunile autorităților locale și județene că-i mută. „S-a mai luat din ea, să știți, într-o vreme, cărau zilnic cenușa, dar s-au oprit. Măcar au stropit-o și nu mai vine praf din ăla roșu așa de mult”, susține un localnic din satul Pantazi.
Primăria comunei afirmă, într-un răspuns pentru ziar, că „se continuă procesul de ecologizare a haldelor prin reciclarea cenușii la fabricile de ciment”. Îngrijorarea cea mare a oamenilor din Valea Călugărească se îndreaptă acum spre stația de tratare a deșeurilor periculoase și spre noul depozit de deșeuri din satul Pantazi.
Consiliul Local a spus „Nu” deșeurilor periculoase
Despre noul depozit nu se știe, deocamdată, ce fel de gunoaie va stoca. Printr-o hotărâre de Consiliu Local, aleșii comunei au încercat să împiedice extinderea afacerilor cu substanțe toxice în Valea Călugărească. Măsura a fost propusă de edilul Ioana Neagu, în funcție din 2020.
Astfel, prin HCL nr. 53 din 27 iunie 2024, aprobată cu 16 voturi pentru, zero abțineri, zero voturi împotrivă, a fost interzisă depozitarea de deșeuri periculoase pe terenuri din zona mixtă A / ID și zona ID, terenuri de tipul celor pe care se află șantierul Eco Park Energy SRL.
În Planul de Urbanism al comunei, zona mixtă A / ID se referă la „unități agro-industriale mici și mijlocii, depozitare cu profil nepoluant și cu caracter compact”. Iar zona ID cuprinde „activități productive industriale și de depozitare”.
Hotărârea de Consiliu Local în cauză afectează și construcția noului depozit de deșeuri, și stația de depozitare temporară și de tratare a deșeurilor periculoase din Pantazi.
Prefectul cere revocarea HCL
La începutul lunii octombrie, Instituția Prefectului Prahova a trimis Primăriei Valea Călugărească o solicitare de anulare a respectivei HCL.
Primirea solicitării - adresa nr. 1616/Dosar-II/B1/08.10.2024 - a fost confirmată de Primărie pentru ziar. Prefectura Prahova, condusă de Emil Drăgănescu, nu a răspuns încă la întrebările Libertatea.
Prin lege, Instituția Prefectului are atribuția de a verifica legalitatea actelor administrative ale consiliului județean, ale consiliului local și ale primarului. De asemenea, în cazul în care constată că aceste acte sunt ilegale, Instituția Prefectului le poate ataca în instanță, în condițiile legii contenciosului administrativ (Codul Administrativ, art. 255, punctele 1 și 2).
Primul pas, înainte de proces, îl reprezintă însă solicitarea de revocare trimisă autorității care a emis un act administrativ considerat nelegal. Din momentul în care Prefectura cere anularea unei HCL, aceasta se suspendă și poate reintra în vigoare doar după pronunțarea instanței.
Prin urmare, după adresa trimisă de Prefectură la Primăria Valea Călugărească, interdicția depozitării de deșeuri periculoase în comună nu mai e valabilă.
Terenuri cumpărate de la Primărie
Eco Park Energy SRL încă nu a obținut autorizația integrată de mediu. Din documentele depuse la Agenția pentru Protecția Mediului Prahova rezultă că terenul pe care va fi amenajat depozitul de gunoi a fost cumpărat, în 2019, de la persoane particulare și din domeniul privat al Primăriei Valea Călugărească, 1,3 hectare de „teren neproductiv”, la prețul de aproximativ 14.000 de euro. Achiziția a fost făcută în urma unei licitații publice, precizează Primăria.
Pentru stația de tratare a deșeurilor periculoase, Ecowell Solutions SRL a cumpărat întâi patru bazine circulare care au aparținut fostului combinat chimic. Construcțiile au fost achiziționate de la SC Vir Company International SRL, pe 2 mai 2018.
Apoi, pe 18 mai 2018, Primăria Valea Călugărească, în fruntea căreia se afla pe atunci edilul Vasilică Neacșu, a decis să-i dea firmei lui Mihai Dorobanțu, prin vânzare directă, terenul de 8.000 mp de sub bazine (HCL nr. 35/ 2018).
„Garda de Mediu n-a constatat nimic în neregulă”
Autorizația integrată de mediu pentru stația de tratare a fost emisă pe 9 decembrie 2021, de APM Prahova. În raportul anual de mediu pe 2023, Agenția precizează că la punctul de lucru al Ecowell Solutions SRL, analizele apei pluviale, solului, zgomotului și aerului au arătat „indicatori în limite conform legii”. „Poluări accidentale ale solului, subsolului și pânzei nu au avut loc. De asemenea, sesizări și reclamații din partea publicului nu au avut loc în 2023”, se arată în raportul citat.
Familia Mirea (n.red. - numele nu este cel real), a cărei casă e ultima din sat și vecină cu stația de tratare, susține că a semnalat în repetate rânduri la Garda de Mediu că dinspre bazine vin mirosuri persistente și pestilențiale.
„Cei de la Gardă au venit, dar de fiecare dată ne-au spus că n-au constatat nimic în neregulă. Sunt zile în care, chiar și cu geamurile închise, mirosurile intră în casă. Și sunt greu de scos”, afirmă Mihai Mirea, tatăl a doi copii. Bărbatul a înaintat încă o sesizare, de data asta în scris, către Garda de Mediu și așteaptă răspuns.
Canalul care duce la râul Teleajen
Apa folosită în procesele de tratare a deșeurilor la stația Ecowell Solutions este eliminată printr-o conductă care merge în paralel, în jur de 200 de metri, cu un drum agricol, apoi traversează o parcelă de teren cultivat și se varsă într-un vechi canal care a aparținut Romfosfochimului. Canalul respectiv, utilizat în trecut pentru transportul apelor industriale, comunică cu râul Teleajen, care trece prin satul Pantazi.
La dosarul de la APM, Ecowell Solutions a depus și un acord „nr. 6024/15.02.2018 emis de Primăria comunei Valea Călugărească cu privire la deversarea apelor epurate în canalul deversor”.
Satul Pantazi, ca, de altfel, toată comuna, are o populație rarefiată și îmbătrânită, ceea ce explică, în parte, de ce n-au avut loc prea multe „reclamații din partea publicului”. Sătenii cunosc însă „clădirea cu gard înalt, de după fabrica de mobilă” și sunt atenți să nu consume apă din rețeaua aflată în curs de extindere și modernizare.
Contracte cu firme controlate de Sebastian Ghiță
Potrivit H.G. nr. 349/2005, distanța de protecție dintre depozitele de deșeuri și orice construcție individuală cu destinația de locuință trebuie să fie de cel puțin o mie de metri. Dar autorizația de mediu pentru instalațiile Ecowell Solutions din Pantazi a fost dată nu pentru depozitare, ci pentru „colectarea, eliminarea sau valorificarea deșeurilor periculoase”.
În documentația depusă la APM Prahova, firma lui Mihai Dorobanțu indică, printre partenerii de afaceri, Vitalia Salubritate Prahova și Vitalia Servicii pentru Mediu. Sunt două companii despre care Riseproject.ro a tratat pe larg în investigația „Imperiul de gunoi” și care sunt controlate, prin interpuși, de Sebastian Ghiță, fostul deputat de Prahova.
Conform sursei citate, stația de tratare din Pantazi preia deșeuri și de la Demeco SRL, o firmă implicată în mai multe scandaluri publice privind regimul deșeurilor periculoase.
Potrivit listafirme.ro, Ecowell Solutions, cu un număr mediu de 3 angajați, a avut, anul trecut, o cifră de afaceri de 8,8 milioane de lei și un profit net de 4,4 milioane de lei.
Garda de Mediu Prahova n-a răspuns încă întrebărilor formulate în scris de ziar.
