5.000 de euro pentru o cetățenie română obținută cu acte false: două femei, reținute într-un dosar de trafic de influență

Acuzații grave pentru două membre ale rețelei

Una dintre femei, care deține atât cetățenia moldovenească, cât și română, este acuzată de trafic de influență, complicitate la fals în înscrisuri oficiale și instigare la abuz în serviciu. Potrivit anchetatorilor, în data de 2 octombrie 2025, femeia ar fi solicitat 5.000 de euro unui cetățean tunisian pentru a-i „pregăti” dosarul de redobândire a cetățeniei române, deși știa că acesta nu avea ascendenți români născuți pe teritoriul României Mari înainte de 1940. Ea i-a promis că dosarul nu va întâmpina probleme, garantându-i sprijinul unui avocat și al unui funcționar din cadrul ANC. Banii ar fi fost primiți câteva zile mai târziu, la 6 noiembrie 2025, de către inculpată și un complice ucrainean, conform documentelor.

Falsificarea documentelor în Ucraina

Ancheta a dezvăluit că, între 7 noiembrie 2025 și 26 ianuarie 2026, femeia și complicele său ucrainean au colaborat cu persoane din Ucraina pentru a falsifica acte de stare civilă. În acest mod, au reușit să creeze documente false care atestau în mod eronat că bunicii materni ai martorului tunisian s-au născut înainte de 1940 în regiunea Odesa. Documentele falsificate, inclusiv certificate de naștere, de căsătorie și deces, au fost ulterior utilizate pentru depunerea unei cereri la ANC pe 25 februarie 2026.

În plus, pe 18 noiembrie 2025, inculpata ar fi convins un funcționar ANC să înregistreze cinci cereri de redobândire a cetățeniei fără ca solicitanții să fie prezenți personal la ghișeu. Potrivit procurorilor, astfel de practici au ridicat suspiciuni, mai ales că unele documente prezentate păreau să aibă urme de tuș proaspăt, sugerând existența unor centre de falsificare chiar în București.

Prinderea în flagrant și noi acuzații

Cea de-a doua femeie reținută este acuzată de trafic de influență și complicitate la dare de mită. Pe 23 aprilie 2026, ea i-ar fi cerut unui martor suma de 7.500 de euro, promițând că va interveni pe lângă membri ai comisiei ANC pentru a urgenta soluționarea unei cereri de redobândire a cetățeniei române. La 28 iulie 2026, aceasta a fost prinsă în flagrant primind suma cerută.

Legături cu o rețea internațională

Procurorii au legat activitățile celor două femei de o rețea infracțională formată în 2022, care include șapte cetățeni ucraineni, majoritatea rezidenți în România, și sprijinită de avocați, traducători și notari din București. Rețeaua avea acces la baze de date din Republica Moldova și Ucraina, unde ar fi falsificat documente de stare civilă pentru a susține cererile de redobândire a cetățeniei române.

„Au existat situații când, refuzându-se înregistrarea dosarelor din cauza lipsei unor documente de stare civilă, beneficiarii au revenit imediat cu documentul lipsă (aparent emis de o autoritate străină), însoțiți de aceiași avocați”, au precizat anchetatorii.

De asemenea, există suspiciuni că, în 2025, grupul a fost implicat în depunerea a peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române. Ulterior, beneficiarii au obținut documente românești, inclusiv pașapoarte, care le conferă statutul de cetățeni ai Uniunii Europene.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro