Greva din Sănătate pe înțelesul tuturor: de ce protestează sindicatele, ce spune Guvernul și care este miza
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Greva declanșată în spitalele din România nu este doar un conflict legat de salarii. În spatele protestelor se află negocieri tensionate privind noua Lege a salarizării, disputa privind sporurile, plata gărzilor și lipsa unei forme finale asupra căreia Guvernul și sindicatele să cadă de acord.
Cuprins:
În același timp, conflictul a scos la iveală și diferențe importante între cele mai mari federații sindicale din sănătate: unele au intrat în grevă generală, în timp ce altele au ales să continue negocierile și avertizează că nu vor abandona dialogul. Iată cum s-a ajuns aici și care sunt principalele puncte aflate în dispută.
De unde a pornit conflictul
Angajații din Sănătate se află deja în a doua zi de proteste. Greva a pornit de la noua Lege a salarizării, unul dintre jaloanele asumate prin PNRR.
Guvernul susține că legea trebuie adoptată pentru a elimina inechitățile din sistemul bugetar și pentru a crea o salarizare unitară.
În schimb, o parte dintre angajații din sănătate spun că forma actuală poate duce la diminuarea veniturilor unor categorii de personal, în special prin modificarea sistemului de sporuri și al plății gărzilor.
A doua zi de grevă generală din sistemul sanitar găsește Guvernul și sindicatele pe poziții ireconciliabile. Premierul Ilie Bolojan susține că noua lege a salarizării nu reduce veniturile angajaților, în timp ce Federația SANITAS afirmă exact contrariul. Dincolo de schimbul de acuzații, există însă un detaliu mai puțin cunoscut: nu toți angajații din sănătate au ales să intre în grevă.
În ultimele luni au avut loc proteste, greve de avertisment. În această săptămână, a început greva generală în numeroase spitale din țară.
Greva este organizată de Federația Sanitas. La protest participă peste 400 de unități sanitare și de asistență socială. În spitale sunt asigurate doar urgențele și serviciile medicale care nu pot fi amânate, conform legii.
Însă nu în toate spitalele din țară este grevă. De exemplu, Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Piatra-Neamţ nu participă la greva generală declanşată de Federaţia SANITAS, pentru că sunt angajații sunt afiliați altui sindicat, conform Agerpres.
Sanitas reprezintă aproximativ 100.000 de membri și sindicate din aproximativ 650 de de spitale, servicii de ambulanță, direcții de sănătate publică și instituții de asistență socială.
Sistemul sanitar este reprezentat de mai multe federații sindicale, printre care federația Solidaritatea Sanitară și federația Hipocrat. În plus, există sindicate județene și sindicate independente, care reprezintă interesele medicilor, asistenților, personalului auxiliar, TESA, asistență socială, de aceea nu vorbim despre o singură voce a angajaților.
Ce spune Guvernul
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că proiectul nu va merge încă în Parlament deoarece nu există consens cu sindicatele din Sănătate și Educație, potrivit Digi 24.
„Ne propunem să mai stăm două săptămâni pe acest subiect, astfel încât undeva la jumătatea lunii august, dacă vom avea îmbunătățiri semnificative și inclusiv o îmbunătățire a dialogului cu sindicatele, să putem ajunge la o formă pe care să o susținem.”, a transmis Dragoș Pîslaru.
Potrivit ministrului, Executivul încearcă să obțină un acord înainte de asumarea politică a proiectului.
În același timp, acesta respinge ideea că salariile vor scădea.
„Prin mecanismul de protecție a veniturilor în plată, niciun venit în plată al cuiva din sectorul de sănătate sau din sectorul public nu poate să scadă. Există o campanie de dezinformare majoră care încearcă să sugereze că ar exista vulnerabilități.”, a spus ministrul interimar al Muncii.
Pîslaru susține că:
- aproximativ 65% dintre bugetari vor avea salarii mai mari;
- în sănătate, două treimi dintre angajați vor beneficia de creșteri;
- aproximativ 80 de sporuri vor fi incluse în salariul de bază;
- plata gărzilor și a turelor este încă în negociere.
Potrivit ministrului, Guvernul a alocat încă 4 miliarde de lei față de prima variantă a proiectului și încă 2,7 miliarde de lei pentru sănătate.
De ce spun sindicatele că există riscul unor pierderi
Liderii sindicali susțin că problema nu este salariul de bază, ci sporurile.
Într-un interviu acordat jurnalistului Marius Pancu, la Observator, liderul SANITAS București, Viorel Hușanu, a explicat: „Nu avem un prag minim garantat pentru sporuri, astfel încât să le garantăm colegilor noștri că nu vor avea pierderi.”
Acesta afirmă că, în lipsa unui prag minim, anumite sporuri ar putea coborî semnificativ.
„Avem salariați care (...) au sporuri între 75% și 85%. Dacă aceste sporuri scad sub 40%, deci dacă nu avem un prag minim, acolo va fi o pierdere foarte mare. Calculul nostru l-am făcut în cazul unui salariu ipotetic și al unui spor ipotetic care ar scădea de la 85% la 20%, cât este garantat la articolul 21, în funcție de sursa de finanțare și de ordonatorul principal de credite. Și atunci veniturile scad cu sume cuprinse între 1.000 și 6.000 de lei. În cazul asistentelor, scăderea poate fi de 1.000 de lei. Este doar un calcul ipotetic, pentru că nu știm care va fi pragul minim al sporurilor.”, a subliniat Viorel Hușanu.
Hușanu a precizat însă că aceste calcule reprezintă scenarii bazate pe varianta actuală a proiectului.
O altă nemulțumire exprimată de sindicate privește sursa de finanțare. Viorel Hușanu susține că noul proiect schimbă mecanismul actual.
„Nu avem nicio siguranță în acest moment. (...) Spitalele ar trebui să suporte, din contractul pe care îl au cu Casa de Asigurări de Sănătate, și salariile, și medicamentele, și utilitățile, și materialele sanitare.”
Sindicatele consideră că această formulă poate crea riscuri financiare pentru spitale.
Conform sindicatului Solidaritatea Sanitară, aproximativ 30.000 de angajați ar putea înregistra scăderi de venituri, în timp ce pentru circa 50.000 de salariați, în special infirmiere și asistenți medicali, ar urma creșteri de aproximativ 800-900 de lei.
Negocierile „aproape” că nu au existat
În timpul interviului acordat la Observator, liderul SANITAS București a spus că negocierile „aproape” nu au existat.
Întrebat când au început negocierile, acesta a răspuns: „Negocieri nu au fost niciodată. Dacă mă refer la anul acesta, noi am încercat să negociem. A fost o singură întâlnire cu domnul ministru Pîslaru, cred că în luna mai. Nu am negociat, ci am prezentat toate doleanțele noastre.”
Despre proiectul anterior, prezentat de fostul ministru Florin Manole, Hușanu spune: „Nu a fost o negociere, ci doar prezentarea unei variante.”
Chiar dacă acea variantă era considerată ceva mai favorabilă, sindicatele aveau deja obiecții: „Și acolo ni se păreau prea mici coeficienții pentru cei din sănătate.”
Întrebat dacă au apucat să critice public acel proiect, răspunsul a fost: „Nu am avut timp, pentru că s-a întâmplat cu câteva zile înainte să plece Guvernul.”
Hușanu a declarat că „toate partidele, fără excepție”, poartă responsabilitatea pentru faptul că legea nu a fost pregătită din timp.
„Toate partidele, pentru că această lege trebuia elaborată și gândită cu un an înainte. Nu trebuia lăsată pe ultima sută de metri. Toate partidele, fără excepție.”, a subliniat Viorel Hușanu.
De ce nu toate sindicatele au intrat în grevă
Un aspect care a creat confuzie este faptul că nu toate federațiile sindicale au ales aceeași strategie.
În timp ce SANITAS a organizat greva generală, Federația „Solidaritatea Sanitară” a preferat să continue negocierile tehnice.
Într-un comunicat, federația „Solidaritatea Sanitară” susține că „Dreptul la grevă este un drept fundamental. (...) FSSR își exprimă solidaritatea cu revendicările legitime ale angajaților care protestează.”
Însă organizația spune că prezența la masa negocierilor nu înseamnă acceptarea proiectului: „Prezența la masa negocierilor nu înseamnă acordul cu proiectul.”
Federația avertizează că: „Asigurările politice nu țin locul garanțiilor legale.”
Și cere ca promisiunea potrivit căreia niciun venit nu va scădea să fie introdusă explicit în lege.
„Există riscul ca angajații din sănătate să fie ținta unei campanii de dezinformare, transformându-i în victime ale unei bătălii politice”, au transmis sindicaliștii de la Solidaritatea Sanitară.
„Procentul celor afectați (n.r. de scăderile salariale) este de aproximativ 15%, iar sumele implicate sunt, în general, de ordinul zecilor sau sutelor de lei”, se arată într-un comunicat.
În același timp, FSSR avertizează: „Nu transformați criza politică într-o criză a sistemului public de sănătate.”
Federația nu exclude declanșarea propriilor proteste dacă negocierile vor eșua.
Ilie Bolojan: „minciuni și dezinformare”
Premierul Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru au afirmat în repetate rânduri că în spațiul public circulă informații care induc ideea unor scăderi salariale ce nu ar fi prevăzute în lege.
Pîslaru afirmă: „Există o campanie de dezinformare majoră.”
În replică, sindicatele spun că nu contestă mecanismul tranzitoriu, ci faptul că acesta nu oferă suficiente garanții privind sporurile și finanțarea sistemului.
„În primul rând, legat de grevă, îmi cer scuze pacienților pentru tot disconfortul (…) Îi asigur pe medici și asistente de tot respectul meu. Consider că această grevă s-a bazat pe minciună și dezinformare legat de ceea ce s-ar întâmpla dacă s-ar adopta această lege. Precizez încă o dată, că dacă această lege s-ar adopta, niciun salariu din sectorul public nu ar scădea (…) Din contră, având în vedere inechitățile, unele dintre aceste salarii ar crește, dar aceste creșteri nu pot fi făcute pe bază de împrumuturi”, a transmis marți seară premierul interimar, Ilie Bolojan.
Ce urmează
Negocierile pe noua lege a salarizării continuă cel puțin încă două săptămâni.
Guvernul spune că nu va trimite proiectul în Parlament fără o nouă rundă de consultări.
Între timp, la inițiativa ministrului interimar al Sănătății, Attila Cseke, Guvernul a deblocat aproape 400 de posturi în serviciile de ambulanță și 6.850 în spitalele publice. Decizia creează cadrul legal pentru lansarea imediată a concursurilor de recrutare pentru medici, asistenți medicali, infirmieri, brancardieri, farmaciști, biologi, chimiști și fizicieni.
„Decizia Guvernului restabilește echilibrul forței de muncă în sistemul de sănătate și asigură asistența medicală pentru pacienți”, a declarat Attila Cseke.
Sindicatele afirmă că protestele vor continua dacă nu vor primi garanții scrise privind:
- protejarea tuturor veniturilor;
- plata gărzilor;
- nivelul minim al sporurilor;
- finanțarea salariilor;
- rezolvarea deficitului de personal.
De rezultatul acestor negocieri depinde nu doar viitorul salarizării din sistemul sanitar, ci și îndeplinirea unuia dintre jaloanele importante din PNRR, de care este legată finanțarea europeană a României.
