China și Iranul atacă SUA cu propriile arme economice. Strâmtoarea Ormuz și apusul supremației americane în sancțiuni

O nouă eră a competiției economice globale

Într-o demonstrație de putere economică, China a folosit dominația sa asupra mineralelor rare pentru a obține un armistițiu în războiul comercial cu administrația Trump, iar ulterior, Iranul a blocat efectiv Strâmtoarea Ormuz, perturbând piețele globale de energie și forțând un armistițiu temporar în conflictul său de șase săptămâni cu Statele Unite și Israel.

„Economia globală a fost concepută pentru un mediu benign al anilor ’90, când am presupus că China și Rusia ne vor fi prieteni. Dar trăim într-o perioadă de competiție geopolitică intensificată”, a explicat Edward Fishman, autorul cărții „Chokepoints”, citat de The Washington Post.

„Acest proces va continua până când vom avea o nouă ordine economică globală”, a mai adăugat Fishman.

Evenimentele recente au demonstrat că influența economică poate deveni o armă puternică. În aprilie 2025, China a restricționat exporturile de materiale rare, esențiale pentru industrii civile și militare, drept represalii la tarifele impuse de administrația Trump. Această mișcare a fost catalogată de fostul președinte drept „o mare surpriză”.

Pe de altă parte, Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, blocând peste 3.200 de nave, inclusiv 800 de tancuri petroliere și nave de marfă. Acțiunea a dus la o creștere abruptă a prețurilor la petrol și carburanți, afectând economiile dependente de importuri din Asia, dar și pe cea americană, unde prețul benzinei a depășit 4 dolari pe galon.

„Iranul arată că adevărata putere constă în controlul fluxului, nu în blocarea totală”, a declarat Nicholas Mulder, expert în sancțiuni și profesor la Universitatea Cornell.

Vulnerabilitatea economică a Statelor Unite

Washingtonul, care a dominat mult timp războiul economic prin sancțiuni financiare și restricții tehnologice, începe să simtă presiunea noilor realități geopolitice.

Într-un discurs din 2025, Secretarul de Stat Marco Rubio a avertizat: „Există foarte puține industrii de vârf ale secolului XXI în care să nu avem un anumit nivel de vulnerabilitate, iar aceasta a devenit una dintre cele mai mari priorități geopolitice cu care ne confruntăm”.

Cu toate acestea, adaptarea Statelor Unite la noile provocări economice nu a fost lipsită de dificultăți. Senatorul Ron Wyden a dezvăluit că Departamentul de Trezorerie al SUA nu a realizat o analiză prealabilă a potențialelor consecințe ale conflictului asupra piețelor energetice, un factor care ar fi putut contribui la reacția întârziată a administrației americane în fața închiderii Strâmtorii Ormuz.

Impactul economic global

În timp ce tensiunile din Golful Persic continuă să crească, efectele economice sunt resimțite pe tot globul. Mohammed Abbas, președintele Fresh Del Monte, o companie de produse agricole din Florida, a declarat că blocajul din Strâmtoarea Ormuz a dus la creșteri semnificative ale costurilor de operare.

„Creșterea cu 30% a prețului combustibilului în ultimele șase, șapte săptămâni se traduce direct printr-o creștere procentuală a costurilor pentru tot ce atinge”, a explicat el.

Producția de cutii de carton și pungi de plastic, transportul și importurile de îngrășăminte au fost serios afectate, agravând criza.

Până în iunie 2026, Fresh Del Monte estimează că va trebui să concureze pentru îngrășăminte pe piața liberă, costurile fiind așteptate să se dubleze.

„Nu cred că am mai văzut ceva de această magnitudine de la Marea Criză Economică. Cu cât războiul continuă mai mult, cu atât consecințele vor fi mai grave”, a avertizat Abbas.

Soluții pentru un viitor incert

În fața acestor presiuni economice, țările caută soluții pentru a-și reduce dependențele. În Coreea de Sud, președintele Lee Jae Myung promovează intens energia regenerabilă, în timp ce Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite analizează proiecte de miliarde de dolari pentru construirea unor conducte care să ocolească Strâmtoarea Ormuz, conform unui raport recent al Financial Times.

În paralel, Statele Unite investesc în dezvoltarea surselor interne de materiale rare, încercând să reducă dependența de China. Administrația Trump a sprijinit financiar companii precum MP Materials și USA Rare Earth, în încercarea de a diminua influența Beijingului.

„De aceea numesc această perioadă «vârful materialelor rare pentru China»”, a spus Jon Lang, fost director în administrația Trump, citat de The Washington Post.

„De îndată ce începi să folosești acest instrument, el devine treptat mai puțin viabil”, a adăugat Lang.

Viitorul economiei globale rămâne incert, iar tensiunile geopolitice ar putea rescrie regulile comerțului internațional. Așa cum subliniază experții, ne îndreptăm către un peisaj economic global complet diferit, în care dependențele comerciale vor putea fi folosite ca arme strategice mai des ca oricând.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE