Viitorul guvern de la Haga va avea 15 miniştri şi, deși inițial s-a spus că jumătate vor fi tehnocraţi, toţi provin dintr-unul din cele patru partide ale coaliţiei. Mai precis, 5 din formaţiunea de dreapta radicală Partidul pentru Libertate (PVV), 4 din formaţiunea liberală Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD), 4 din partidul creştin-democrat Noul Contract Social (NSC) şi 2 din partidul ţărănesc de extremă dreapta Mişcarea Fermier-Cetăţean (BBB).
Noul Guvern olandez, care nu-i va include pe Wilders şi nici pe vreunul dintre liderii celorlalte trei partide ale coaliţiei, va detalia în următoarele două luni programul de guvernare. Astfel, se vor termina cei aproape 14 ani de guvernare a liberalului Mark Rutte, care se va retrage din politica internă olandeză şi va prelua postul de secretar general al NATO.
Alegerile legislative din Olanda, care au avut loc în toamna lui 2023, au fost câştigate de Partidul pentru Libertate, condus de Geert Wilders, după o campanie electorală în care acesta a criticat „dictatele” Bruxellesului, a cerut ieşirea Olandei din UE şi expulzarea imigranţilor ilegali.
Geert Wilders a făcut mai multe concesii pentru a forma o coaliţie, acceptând inclusiv continuarea ajutorului militar pentru Ucraina, asupra căruia se declarase împotrivă în campania electorală, iar în final a renunţat chiar şi la aspiraţia de a fi prim-ministru.
El nu a renunțat însă la fenomenul combaterii migraţiei ilegale, partidul său urmând de altfel să preia Ministerul Imigraţiei, iar viitorul premier Dick Schoof este un funcţionar cu experienţă în chestiuni de securitate şi azil pentru imigranţi.
Șeful NATO are un mandat de patru ani, care poate fi prelungit și este numit prin consens obținut prin consultări diplomatice de către cele 32 de state membre. În acest moment, Jens Stoltenberg deține funcția de secretar general, până în octombrie.
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!