Cine este ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, pe care Israelul îl vrea mort

O domnie de 35 de ani

Majoritatea iranienilor nu au cunoscut decât pe Khamenei, care se află la conducerea țării de la moartea liderului Revoluției Islamice din 1979, ayatollahul Rouhollah Khomeini.

În cei peste 35 de ani de domnie, ghidul suprem iranian, în vârstă de 86 de ani, a înăbușit prin represiune mai multe mișcări de protest, dintre care ultima, mișcarea „Femeie, viață, libertate”, care a zguduit în 2022-2023 fundamentele religioase ale Republicii Islamice, înainte de a fi încheiată cu prețul a câteva sute de morți și mii de arestări, potrivit ONG-urilor.

Veteran al războiului Iran-Irak (1980-1988), a supraviețuit unei tentative de asasinat în 1981, care l-a lăsat paralizat la brațul drept.

Din 1989 nu a mai părăsit țara

De la preluarea funcției, nu a părăsit niciodată Iranul – ultima sa vizită în străinătate a fost în Coreea de Nord în 1989, pe când era președinte – iar deplasările sale sunt secrete și extrem de securizate.

Și astăzi, supraviețuirea sa se datorează doar președintelui american Donald Trump. „Am descoperit că israelienii intenționau să-l vizeze pe liderul suprem iranian. Președintele Trump s-a opus și le-am spus să nu o facă”, a declarat duminică, 15 iunie, un oficial american pentru AFP, sub condiția anonimatului.

Recomandări

Dosarul Ayahuasca: Fostul șef al DGIPI Gelu Oltean a primit bani grei din trafic de droguri. Afacerista eliberată de Lia Savonea a cerut în van ridicarea sechestrului

De pe 12 iunie, cel puțin douăzeci de înalți oficiali militari, printre care șeful Gărzilor Revoluționare, generalul Hossein Salami, și Mohammed Hussein Bagheri, șeful statului major al forțelor armate, au fost deja uciși de Israel.

„O mare parte de puterii nu depinde de el”

Chestiunea succesiunii sale planează de câțiva ani în Iran. „Khamenei se află la apusul domniei sale, la 86 de ani, iar o mare parte a puterii cotidiene nu depinde de el, ci de mai multe facțiuni care se luptă pentru putere”, potrivit Arash Azizi, cercetător la Universitatea din Boston

„Procesul era deja în curs și războiul actual nu face decât să-l accelereze”, subliniază el pentru AFP.

Israelul a lansat pe 13 iunie un atac de o amploare fără precedent asupra Iranului, vizând sute de ținte militare și nucleare, cu obiectivul declarat de a împiedica țara să se doteze cu bomba atomică.

Acest atac de amploare a fost numit „Rising Lion” („Leul în picioare”), animalul fiind simbolul puterii șahului. Mai mulți lideri ai Gărzilor Revoluției au fost uciși, inclusiv cei trei cei mai înalți gradati ai țării, ceea ce ilustrează nivelul de infiltrare israelian în Iran.

Schimbarea regimului

Într-un interviu acordat duminică pentru Fox News, premierul israelian Benjamin Netanyahu a sugerat că schimbarea regimului ar putea fi unul dintre obiectivele atacurilor israeliene.

Recomandări

Lista „găurilor negre” din buget ocolite de Guvernul Bolojan. Locurile unde se scurg zeci de miliarde prin investiții, achiziții și subvenții

„Acesta ar putea fi cu siguranță rezultatul, având în vedere slăbiciunea regimului iranian”, a declarat el, adăugând că „80% din populația” iraniană se opune actualei puteri.

Israel va lovi „dictatorul iranian oriunde” se va afla, a declarat luni, 16 iunie, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz.

„Adevăratul obiectiv al ofensivei israeliene este, în opinia mea, mai degrabă răsturnarea regimului mollahilor”, analizează Guillaume Ancel, fost ofițer francez, cronicar și autor al blogului Ne pas subir, la RFI.

„Pentru că, atâta timp cât acest regim va exista, nu va exista nicio garanție că va renunța la achiziționarea unei arme nucleare împotriva Israelului. Și reamintesc că regimul mollahilor și-a afișat ca obiectiv politic distrugerea Israelului. Prin urmare, israelienii se pot simți amenințați atâta timp cât va exista un program nuclear. Și când se face îmbogățirea uraniului, nu este pentru a alimenta centrale nucleare”, explică fostul ofițer.

„Este posibil ca Israelul să aibă un plan prin sprijinirea unei lovituri de stat interne sau prin continuarea uciderii celor mai înalți lideri, în speranța că acest lucru va duce la o schimbare de regim”, estimează Arash Azizi.

Recomandări

Donald Trump i-a dat 50 de zile lui Vladimir Putin să încheie războiul din Ucraina sub amenințarea unor „sancțiuni economice masive”

Opoziția iraniană rămâne minată de diviziuni. Reza Pahlavi, fiul fostului șah și figură a opoziției în exil, care întreține relații bune cu Israelul, le-a transmis iranienilor: „Rămâneți puternici și vom învinge”.

Eșecul unei strategii

„Dar marile considerente privind schimbarea regimului nu sunt prima preocupare a oamenilor în acest moment”, a declarat pentru AFP o franco-iraniană a cărei familie locuiește la Teheran, descriind „panica generalizată” care a cuprins iranienii în fața atacurilor israeliene.

Deși a folosit întotdeauna retorica confruntării cu Statele Unite și Israelul și a susținut aliații regionali ai Iranului, precum Hezbollah în Liban, Khamenei a ținut întotdeauna țara sa departe de conflictele directe. Războiul actual marchează eșecul acestei strategii.

„Se lăuda că a ținut conflictele departe de granițele Iranului de la preluarea puterii în 1989”, amintește Jason Brodsky, de la organizația americană United Against Nuclear Iran (UANI), pentru AFP. „Khamenei a făcut o greșeală de calcul majoră.”

Cel puțin 224 de morți și o mie de răniți

La începutul anilor 1980, mai mulți înalți conducători, printre care președintele și șeful autorității judiciare, au fost uciși în asasinate atribuite opoziției. „Dar ceea ce se întâmplă astăzi are o cu totul altă amploare”, subliniază Jason Brodsky.

Atacurile israeliene au făcut cel puțin 224 de morți și peste o mie de răniți în Iran, potrivit unui bilanț oficial stabilit duminică.

Salvele de rachete iraniene lansate în răspuns asupra Israelului au făcut 24 de morți de vineri, potrivit biroului prim-ministrului israelian.

Bilanțul s-a agravat luni cu unsprezece morți, dintre care opt uciși în timpul nopții la Petah-Tikva, Bnei-Brak și Haifa.