Ciprian Grumaz, cercetător în tratate privind schimburile comerciale: „UE se reorientează către India, Asia și Africa” | Interviu

Variabile în impactul tarifelor asupra UE

Justificarea din spatele taxelor vamale impuse de Trump a fost reprezentată de deficitul comercial al SUA și de dispariția unor locuri de muncă, însă o analiză mai detaliată a relației SUA-UE îl face pe cercetătorul Ciprian Grumaz să catalogheze decizia americană mai degrabă una caraghioasă. 

Impactul acestor taxe pentru economia UE sunt încă greu de calculat și de cuantificat, iar asta se datorează modului hazardat în care aceste taxe sunt anunțate și pe urmă amânate. 

La nivel macro, pe termen scurt, impactul economic a fost estimat la aproximativ 0,33% din PIB-ul UE, pe termen lung putând merge până la 0,9-1%. 

Totul depinde însă de cum (și când) aceste taxe ale SUA vor fi aplicate, de cum va reacționa UE și de cum se vor adapta piețele și industriile.

Pentru a înțelege toate consecințelor acestui război comercial, Libertatea a realizat un interviu cu Ciprian Grumaz, cercetător doctorand la European University Institute din Florența, Italia. 

Grumaz este jurist și are ca domeniu de cercetare, în general, relațiile externe ale UE și, în mod particular, tratatele de comerț ale UE, precum și măsurile restrictive sau sancțiunile adoptate de Uniunea Europeană.

Recomandări

Cum au votat românii în „Duminica Orbului”. Televiziunea, acuzată că a manipulat alegerile: „Nu ne vindem țara”

Libertatea: Există motive obiective economice care să justifice decizia Administrației Trump de a impune noi taxe mărfurilor venite din UE?
Ciprian Grumaz: Președintele Trump a introdus o serie de taxe vamale invocând că partenerii comerciali au profitat de SUA și că importurile cu costuri reduse au condus la dezindustrializare. De asemenea, a mai fost invocat și deficitul comercial. Deși acest deficit comercial este adesea privit ca o problemă, nu există o acceptare universală în rândul experților. De asemenea, nu există o înțelegere universală asupra utilității sau justificării creșterii taxelor vamale pentru a adresa problema deficitului comercial. 

Printre critici se evidențiază că statele care au excedent comercial, în special China, cauzează pierderea locurilor de muncă în statele care au deficit, deoarece forța de muncă a statelor cu excedent produce surplus față de ceea ce ar putea fi consumat la nivel național. 

Recomandări

Ce este „Triada întunecată” și cum au devenit rețelele sociale propulsoarele ideologiilor naționaliste

În schimb, statele cu deficit comercial importă bunuri care ar fi putut fi produse la nivel național, creând astfel locuri de muncă. În lumea economică nu există unanimitate cu privire la gravitatea unei asemenea stări de fapt, însă este clar că, pentru Trump, toate acestea constituie grave probleme. 

Deficit comercial insignifiant al SUA în relația cu UE

– Care este contextul relațiilor comerciale dintre UE și SUA?
– În ceea ce privește relația comercială a SUA cu UE, cele două au cea mai integrată relație economică din lume, cu cea mai vastă relație comercială și de investiții. Conform datelor Comisiei Europene pentru 2023, comerțul de bunuri și servicii a atins un nivel de 1,6 trilioane de euro. 

Spre comparație, nivelul comerțului UE-China a fost de 739 miliarde de euro, iar SUA-China aproximativ 560 miliarde de euro. În ceea ce privește investițiile străine, conform datelor din 2022, companiile din SUA și UE au investiții în valoare de 5,3 trilioane de euro pe piețele celeilalte. 

Recomandări

LIVE TEXT. Alegeri prezidențiale 2025, turul 2 – 18 mai. Prezență mare la vot: peste 4,7 milioane de români au pus deja ștampila pe candidatul preferat

Mergând mai în detaliu, comerțul de bunuri sau mărfuri EU-SUA a atins nivelul de 851 miliarde de euro, UE exportând în SUA bunuri în valoare de 503 miliarde de euro și importând din SUA bunuri în valoare de 347 miliarde de euro. Aceste date relevă că, într-adevăr, există un excedent comercial de 157 miliarde de euro în favoarea UE. Însă, dacă avem în vedere și comerțul cu servicii, situația este mult diferită. Acesta s-a ridicat la nivelul de 746 miliarde de euro, UE exportând în valoare de 318 miliarde și importând în valoare de 427 de miliarde, existând astfel un deficit comercial de servicii de 109 miliarde de euro pentru UE. 

Per total, există într-adevăr un deficit comercial al SUA de 48 miliarde de euro, însă această sumă este aproape insignifiantă în raport cu valoarea globală a relațiilor comerciale UE-SUA (aproximativ 3%). Tot spre comparație, deficitul comercial al SUA cu China este de aproximativ 270 miliarde de euro pentru anul 2023. Iar viziunea care pare să se cristalizeze tot mai clar în ultima perioadă în rândul experților este aceea că măsurile de taxe vamale recente ale Administrației Trump sunt adresate Chinei și extensiilor huburilor de producție ale Chinei, precum Vietnam și Cambodgia, restul statelor afectate fiind colaterale. 

În ceea ce privește locurile de muncă, într-adevăr, în SUA, locurile de muncă din sectoarele de producție au scăzut cu aproximativ 5 milioane începând cu anii ‘90, iar această scădere este asociată cu importurile mai ieftine și competitive din exterior. Însă, în același timp, au apărut aproape 12 milioane de locuri de muncă, în noile profesii și servicii unde SUA excelează, și peste 3 milioane în sectoarele de transporturi și logistică, asociate cu lanțurile de distribuție multinaționale. 

Având aceste date, justificarea sau rațiunea din spatele taxelor vamale motivate de deficit comercial sau dispariția unor locuri de muncă anume pare caraghioasă. 

– În acest context pe care l-ați explicat, ce impact credeți că vor avea aceste taxe vamale asupra economiei UE?
– În ultima lună, Administrația Trump a adoptat o serie de taxe vamale și a amenințat cu adoptarea unor alte taxe, dacă UE acționează altfel decât dorește președintele SUA. Multe dintre aceste taxe fac parte, mai degrabă, dintr-un război al declarațiilor verbale sau pe rețele de socializare, producând enorm de multă incertitudine. Președintele Trump anunță multe, total surprinzător, iar unele dintre cele anunțate sunt pe urmă amânate. 

În prima fază, în luna martie, SUA au impus taxe vamale de 25% pe importurile de oțel, aluminiu și unele produse care conțin oțel și aluminiu, în valoare de 26 miliarde de euro. Acestea sunt, de fapt, o obsesie mai veche a președintelui Trump, astfel de taxe pe oțel și aluminiu fiind impuse și în timpul primului mandat (cunoscute și ca „Section 232” tariffs).

Pe urmă, la momentul „Liberation Day”, președintele Trump a anunțat taxe vamale de 20%, ulterior 10% la presiunea piețelor financiare, pentru toate importurile de bunuri din UE, descrise ca taxe reciproce („reciprocal tariffs”), deși ele sunt destul de unilaterale, deoarece UE nu aplică taxe la acest nivel procentual. 

Majoritatea taxelor UE sunt între 1 și 5,5%, în funcție de produse. Spre exemplu, 1-1,5% pentru produsele chimice și farmaceutice sau 5,5% pentru produsele agricole. În acest context însă, problemele des invocate de către președintele Trump privesc standardele produselor alimentare, UE având reglementări riguroase sanitare și fitosanitare. Spre exemplu, este bine-cunoscut refuzul importurilor de carne de vită cu hormoni din SUA sau al celei de pui spălată în clor. 

Administrația Trump amenință cu tarife uriașe la băuturi alcoolice

Ulterior, au mai fost anunțate taxe vamale de 25% pentru mașini și părți componente, deși EU aplică o taxă vamală de 10%. SUA deja aplicau taxe vamale de 25% pentru importurile de camionete („pick-up trucks”), acestea reprezentând gama cea mai largă din piața auto din SUA, unde Ford F-150 este una dintre cele mai populare mașini. Și aici, UE are reglementări mai ridicate decât standardele din SUA, pentru siguranța conducătorilor și a pasagerilor. Spre exemplu, normele pentru sistemele de frânare automată de urgență și sistemele de urgență de menținere a benzii de circulație (ELKS). 

În final, Administrația Trump a mai amenințat cu aplicarea unei taxe de 200% pe importurile de vin, șampanie și alte produse alcoolice, în cazul în care UE ar aplica taxe vamale pe importurile de bourbon (whisky), ca răspuns la taxele inițiale. 

Impactul taxelor anunțate de Administrația Trump sunt încă foarte greu de calculat și cuantificat în UE. Aceasta se datorează modului hazardat și necoerent în care aceste taxe sunt anunțate și pe urmă amânate. La nivel macro, pe termen scurt, impactul economic a fost estimat la aproximativ 0,33% din PIB-ul UE, pe termen lung putând merge până la 0,9-1%. Totul depinde însă de cum (și când) aceste taxe ale SUA vor fi aplicate, de cum va reacționa UE și de cum se vor adapta piețele și industriile. State membre ale UE care sunt mai dependente de exporturile către SUA vor fi mult mai puternic afectate. 

În această categorie intră Germania, cu sectorul auto, și Irlanda cu sectorul farmaceutic (taxe excluse momentan, dar constant există amenințare).  Statele membre care sunt mai puțin dependente de exporturile către SUA vor fi mai puțin afectate. Totuși, acestea din urmă vor resimți un impact mai profund în măsura în care sunt integrate în lanțuri de producție relevante exportului către SUA, precum România și industria auto locală (părți componente), puternic legate de Germania. 

Un alt impact major va fi produs de excesul de bunuri din China, împotriva căreia Administrația Trump a impus o serie de taxe vamale foarte ridicate. O bună parte dintre acele bunuri care nu vor mai fi exportate de China în SUA vor ajunge și în piața UE. Acest lucru va pune presiune pe UE și alte state să introducă propriile lor taxe vamale pentru a frâna din acele exporturi și a-și proteja piețele.

Vizita „de referință” a delegației UE în New Delhi

– Va reuși UE să găsească alte piețe de desfacere care să contrabalanseze efectul taxelor impuse de americani?
– Într-adevăr, una dintre strategiile UE anunțate de Comisarul pentru Comerț Šefčovič este „diversificarea acordurilor de comerț” cu alți parteneri globali, reducând astfel dependența de piața SUA. Acordurile sau tratatele de comerț ale UE stau la baza relațiilor comerciale cu alte state din afara UE. Acordurile de comerț creează oportunități comerciale mai bune prin înlăturarea barierelor comerciale, în special prin înlăturarea taxelor vamale.

În acest sens, UE urmărește relații mai puternice cu India. Președinta Comisiei Europene, împreună cu întregul Colegiu al Comisarilor, a efectuat o vizită „de referință” în New Delhi, în februarie. Aici, tema de referință a privit relația comercială și dezvoltare tehnologiilor. 

Pe urmă, UE încearcă și o reorientare spre Asia, în special Asia Centrală. În acest context, la începutul lunii aprilie a avut loc primul summit UE-Asia Centrală, în Samarkand. Aici au participat António Costa și Ursula von der Leyen și s-au întâlnit cu șefii de stat sau de guvern ai  Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan. La acest moment, UE are un acord doar cu Kazahstan. De asemenea, Comisia a anunțat săptămâna trecută că va demara negocieri pentru un acord de comerț cu Emiratele Arabe Unite. 

La fel se întâmplă și cu Africa, unde UE încearcă să încheie o serie de Acorduri de Parteneriat Economic, cel mai recent cu Kenya. De asemenea, António Costa și Ursula von der Leyen au participat la summitul UE – Africa de Sud în Cape Town, în luna martie, acesta fiind primul din 2018 încoace. 

Un alt aspect care merită menționat este acordul politic obținut în decembrie 2024 privind acordul comercial cu MERCOSUR (n.r. – „Mercado Común del Sur” – „Piața Comună a Sudului”. Bloc economic creat pentru a promova integrarea economică și cooperarea între țările din America de Sud, având ca membri fondatori Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay). 

Deși acestea s-au întâmplat înainte de prezentul război tarifar, alegerile din SUA au impulsionat în mod direct UE să finalizeze negocierile. Acest acord cu MERCOSUR era privit ca aproape imposibil de finalizat în viitorul imediat apropiat înainte de alegerile din SUA.

Replica dezirabilă a UE: disponibilitate la negociere 

– Ce măsuri de răspuns ar putea avea UE?
– Aspectul esențial de notat cu privire la răspunsul UE îl reprezintă răbdarea, analiza și intenția de negociere. Urmările produse pe piețele financiare și la burse de anunțul taxelor vamale au avut un impact negativ asupra SUA mult mai mare decât orice răspuns imediat al UE. 

UE nu răspunde, momentan, agresiv la aceste taxe vamale, mereu încercând ca răspunsul său să fie în limitele permise de dreptul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC/WTO). Unul dintre aspectele frecvent menționate de Comisie este că taxele vamale sunt taxe și că ele sunt o povară pentru companii și o povară și mai mare pentru consumatori. De asemenea, UE a propus taxe vamale 0-la-0 pentru produsele industriale și mașini, însă această propunere nu a fost acceptată.

Ca răspuns la taxele privind oțelul și aluminiul, UE a adoptat contramăsuri în oglindă de 26 miliarde de euro, dintre care 8 miliarde taxe pentru exporturile de oțel și aluminiu ale SUA în UE. Între timp însă, președintele Trump a anunțat o amânare de 90 de zile, iar UE a amânat în consecință răspunsul la acele taxe vamale. Speranța este că în aceste 90 de zile pot avea negocieri serioase. 

Printre bunurile pe care UE ar fi dorit sau putut taxa (25%) se aflau migdale, carne, tutun, suc de portocale, ciocolata albă și polietilena. Cel mai importat produs și cu cel mai mare impact era soia, SUA fiind al doilea cel mai mare producător și exportator din lume. Răspunsul EU era prevăzut în trei etape, 15 aprilie, 16 mai și 1 decembrie, în funcție de bunuri. 

De asemenea, printre opțiunile așa-zis nucleare ale UE se mai regăsesc măsuri tarifare împotriva Big Tech-ului american. În acest context, s-ar utiliza Instrumentul de Contracarare a Acțiunilor Coercitive (ACI), care permite impunerea de restricții privind comerțul cu servicii și sectorul bancar. 

Însă activarea ACI presupune negocieri, un acord între statele membre și un timp de 6 luni. În aceste zile, urmează să aflăm și decizia Comisiei de aplicare a unei amenzi pentru Apple și Meta în contextul poziției lor dominante în piețele digitale (Regulamentul UE privind piețele digitale). Cuantumul acestei amenzi va avea, cu siguranță, un impact asupra disputelor UE și SUA privind taxele vamale. 

Există pericolul de fragmentare a comerțului global

– Ce soluții ar exista la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului pentru contracararea efectelor războiului taxelor susținut de Donald Trump?
– Pentru început, aș menționa că directorul general al OMC a emis recent o declarație în care atrage atenția asupra consecințelor profund nefaste ale escaladării tensiunilor comerciale dintre SUA și China asupra economiei globale, și, în special, asupra statelor în curs de dezvoltare. Există pericolul de fragmentare a comerțului global pe linii geopolitice, iar o împărțire a economiei globale în două blocuri ar putea duce la o reducere pe termen lung a PIB-ului real global cu aproape 7%.

Statele parte la OMC au la dispoziție consultări și litigii cu privire la taxele vamale anunțate de SUA. Unele state au solicitat deja consultări formale la nivelul OMC. O cerere de consultări inițiază în mod oficial un litigiu în cadrul OMC și reprezintă prima etapă a procesului respectiv. 

Până în prezent, Canada și China au avut cele mai multe solicitări. Canada referitor la taxele adiționale pentru oțel și aluminiu și pentru taxele pentru automobile și componente auto. China referitor la taxele vamale succesive privind importul de bunuri cu origine din China. În trecut, și UE a solicitat consultări cu SUA cu privire la anumite măsuri impuse importurilor de oțel și aluminiu din UE în SUA.

Aceste proceduri la nivelul OMC sunt însă de lungă durată. În ipoteza în care SUA ar pierde un astfel de litigiu, statele care au primit decizia favorabilă pot adopta măsuri proporționale, adică taxe vamale suplimentare care să compenseze taxele inițiale adoptate de SUA. 

– Cât de bună este decizia protecționistă a lui Trump pentru economia americană?
– Peter Navarro, consilierul lui Trump pentru Comerț, a subliniat că aceste taxe vamale vor rezolva un sistem internațional de comerț stricat, deoarece acest sistem permite taxe împotriva SUA mai mari decât cele practicate de SUA. În acest context, Trump numește taxele sale vamale „taxe reciproce”, însă ele sunt esențialmente unilaterale, pentru că nu oglindesc taxele vamale ale celorlalte state, ci un presupus deficit comercial al SUA. 

Beneficiile acestor anunțuri de taxe vamale sunt departe de a fi vizibile pentru SUA. De asemenea, este dificil de estimat exact cât de mult prejudiciu au cauzat aceste taxe vamale. Cert este că nimeni nu câștigă în astfel de războaie comerciale, iar faptul că Trump s-a răzgândit sugerează că taxele sale fac mai mult rău decât bine. Consumatorii, investitorii, angajatorii sau angajații, toți se pare că au de suferit. 

Se pare că scopul acestor taxe vamale este, așa cum am spus și la început, un soi de război cu China, restul statelor afectate fiind colaterale. Aceasta clarifică și faptul că taxele privind bunurile din China au suferit o serie de creșteri și au fost menținute, în timp ce altele au fost amânate, inclusiv cele privind UE. 

Acest context haotic permite, în schimb, UE să reiasă și să se afirme la nivel global ca un partener de comerț de încredere, atașat dreptului internațional economic și al regulilor de comerț între state. 

Foto: ec.social-network.europa.eu

Urmărește Live Text Alegeri Prezidențiale și vezi care este prezența la vot în turul 2! Când ai rezultate exit poll la prezidențiale!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro