Comitetul Guvernului pentru analiza legilor justiției merge înainte: Curtea de Apel a respins contestația unui ONG față de decizia lui Ilie Bolojan

Decizia nu este definitivă

Decizia Curții de Apel București de a respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare este o victorie temporară pentru grupul de lucru și pentru inițiatorii săi. Aceasta înseamnă că activitatea grupului poate continua, cel puțin până la o decizie definitivă.

Faptul că secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a contestat „legitimitatea juridică” a grupului de lucru este un aspect mult mai grav și mai profund decât cererea de suspendare.
CSM este garantul independenței justiției.

Atunci când CSM contestă legitimitatea unui grup care elaborează legi ale justiției este un semnal puternic că magistrații consideră că procesul este viciat sau că se încearcă o ingerință în independența sistemului judiciar.

Contestația poate duce la anularea actelor normative rezultate din activitatea grupului, dacă instanțele superioare dau dreptate CSM. Aceasta transformă disputa într-o bătălie pe fond, nu doar pe procedură.

Un ONG a depus contestație împotriva deciziei premierului Ilie Bolojan de a înființa, la Palatul Victoria, un comitet de analiză a legilor Justiției.

Decizia CAB privind respingerea contestației nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs, dar este executorie, ceea ce îi va permite comitetului să funcționeze în continuare. Hotărârea a fost pronunțată de judecătoarea Alina Dumitrescu.

CSM critică modul în care a fost creat grupul

Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, o organizație apropiată de Călin Georgescu, a depus contestația de suspendare. Și avocata AUR Silvia Uscov a depus o acțiune similară, iar verdictul este așteptat pe 19 ianuarie, tot la Curtea de Apel București, transmite G4Media.

În aceeași zi în care suspendarea activității Comitetului a fost judecată la CCR, Secția pentru judecători a CSM a criticat într-un modul în care a fost creat grupul de lucru. 

Secția pentru judecători critică lipsa unei baze legale clare și spune că „nu există un temei normativ explicit care să definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile acestui comitet cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar” .

Totodată, CSM face referire și lipsa de transparență a discuțiilor: nu este clar cine a propus textele de lege, cine stabilește agenda și după ce criterii au fost invitați participanții. Potrivit judecătorilor din CSM, propunerile discutate „denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare”.

Judecător CSM: „Nu cred că a fost vreo situație în care un judecător a mai rămas în complet după ce a decedat”

Judecătorul Claudiu Drăgușin, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, a spus că trebuie să existe discuții pentru corecții ale Legilor Justiției, însă nu în parametrii care au fost prezentați din partea grupului de lucru la Guvern.

„Noi am venit astăzi din partea Secției pentru judecători, nu am participat la întâlnirea anterioară, am venit să vedem care sunt intențiile acestui grup de lucru, să ne dăm seama și care e competența lui, în ce parametrii își desfășoară sau își propune să-și desfășoare activitatea. Ce s-a discutat astăzi la grupul de lucru au fost niște chestiuni administrative, nu am ajuns la propuneri de legislație. S-au discutat chestiuni pe care noi le-am comunicat de-a lungul timpului Guvernului, probleme de personal, câți grefieri avem nevoie. (…) Nu s-au discutat modificări, noi am discutat de câți grefieri avem nevoie, dacă desființăm instanțe sau Parchete, lucruri care sunt administrative și pentru care nu trebuia făcut un astfel de grup de lucru”, a declarat Drăgușin, potrivit Agerpres.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro