Comoară ascunsă de secole, descoperită în Argeș: patru ulcele pline cu mii de monede otomane, găsite într-o pădure lângă Ștefănești

Patru ulcele pline cu monede otomane, descoperite într-o pădure de lângă Ștefănești, în Argeș

Doi pasionați de comori au făcut o descoperire istorică senzațională într-o pădure de lângă Ștefănești, în județul Argeș: patru ulcele de lut pline cu monede otomane, ascunse în pământ de sute de ani.

Tiberius Davos și prietenul său spun că le-au tremurat mâinile când au scos din pământ prima ulcică. Apoi, una câte una, au mai descoperit încă trei vase pline cu monede.

Emoția momentului a fost uriașă: „Am scos-o pe prima. E întreagă, deci nu e lovită, nu e nimic. Pur și simplu așa este. O punem aici. Și avem pe cea de-a doua. A doua ulcică. Sunt ca o vază, așa vezi? Cea de-a treia, de fapt. Cu cea spartă. Mamă, câtă de grea e! E întreagă, mă! E întreagă. Ia uitați-o. Mamă, cât de grea e! Balonul de aur. Superb. Bravo. Hai să-i fac poze. E fantastic. Și pe aia lângă. Să-i fac poze la modul ăsta. Mamă, ulcică întreagă, frate”.

Doi istorici au analizat imaginile și au ajuns la concluzii preliminare.

„Probabil sunt piese de tip kuruș, echivalentul a 40 de parale, datate în secolul al XVIII-lea, din timpul sultanilor Mustafa și, posibil, Abdul Hamid I”, a declarat Andrei Baltag, cercetător științific, Institutul de Arheologie al Academiei Române, Iași, pentru Știrile ProTV.

„E interesant că o parte dintre monede au fost transformate ulterior în podoabe – au mici orificii pentru salbe”, a explicat Cosmin Rusu, istoric.

Comoara trebuie predată autorităților

Istoricii cred că tezaurul a fost îngropat într-o perioadă tensionată, fie în timpul războaielor ruso-turce, fie pe fondul unor rivalități între boieri.

Conform legii, cei care au făcut descoperirea sunt obligați să predea comoara autorităților în termen de 72 de ore. În schimb, pot primi o recompensă cuprinsă între 30 și 45% din valoarea de piață a tezaurului.

„Am trăit momentul pe care îl visează orice pasionat de istorie: am descoperit nu una, ci patru oale pline cu monede otomane din vremea lui Mustafa al III-lea! Între 8.000 și 10.000 de piese! Le voi preda autorităților, dar bucuria descoperirii rămâne doar a mea”, a fost mesajul transmis de Tiberius Davos pe Facebook, în această dimineață.

Ce obligații au cei care fac descoperiri arheologice

Procedura în cazul descoperirilor întâmplătoare de obiecte de tezaur făcute de cei pe care îi numim familiar căutători de comori este reglementată în România de Legea nr. 182 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, intrată în vigoare în anul 2000.

Potrivit acestui act, persoanele care au descoperit în mod întâmplător bunuri arheologice sunt obligate să le predea, în termen de 72 de ore de la descoperire, primarului localității în a cărei rază a fost făcută descoperirea. La rândul lui, primarul este obligat să înștiințeze serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii, în termen de 72 de ore, cu privire la bunurile descoperite, luând totodată măsuri de pază și de conservare a acestora. Autorii descoperirilor întâmplătoare, care au predat, în condițiile prevăzute de lege, bunurile descoperite, au dreptul la o recompensă bănească de 30% din valoarea bunului, calculată în momentul acordării recompensei.

În plus, în cazul unor descoperiri arheologice de valoare excepțională, se poate acorda și o bonificație suplimentară de până la 15% din valoarea bunului. Valoarea obiectelor astfel descoperite se stabilește de experții acreditați ai Ministerului Culturii. Recompensele și bonificația sunt suportate de stat și vor fi plătite în cel mult 18 luni de la data predării bunului.

Legea prevede clar că, în cazul în care autorul descoperirii nu primește recompensa în termenul stabilit, acesta se poate adresa instanței judecătorești competente printr-o acțiune scutită de taxa judiciară de timbru.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE