O comună din Transilvania cu terenuri bogate în metale prețioase a ajuns datoare la stat cu peste 8 milioane de lei. ANAF vrea să scoată la vânzare sediul primăriei

„Afaceri” cu terenuri din perimetrul minier

Ironia sorții face ca administrația locală să fie datoare cu o sumă uriașă către ANAF de pe urma unei „afaceri” care a avut ca obiect terenuri aflate în perimetrul minier de pe teritoriul comunei. 

Conducerea primăriei din 2010 a semnat un contract de concesiune a unei suprafețe de 50 de hectare de pădure către societatea Deva Gold SA, inițiatoarea proiectului de exploatare a zăcămintelor de aur și argint. Valoarea concesiunii a fost de 600.000 de lei pe an, iar banii au fost viraţi la bugetul local. În 2018, inspectorii ANAF au concluzionat, în urma unui control desfășurat la sediul primăriei, că banii reprezentând redevența minieră trebuiau virați la bugetul de stat și nu la bugetul local. 

Concesiune ilegală

Motivul deciziei celor de la ANAF a fost că administrația locală din Certeju de Sus nu era proprietară legal pe suprafața respectivă de pădure. Anterior, comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din Hunedoara a validat o propunere a comisiei locale din Certeju de Sus privind stabilirea amplasamentului pentru suprafaţa de 618,21 de hectare de teren cu vegetaţie forestieră, fără a exista o hotărâre de Guvern pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier proprietatea publică a statului. Echipa de control a dispus restabilirea regimului juridic al suprafeţei concesionate și a constatat că suprafaţa de pădure este un bun proprietate publică a statului şi, în consecinţă, sumele încasate din concesionare sunt venit la bugetul de stat, şi nu la bugetul local al comunei Certeju de Sus.

La final, inspectorii ANAF au încheiat un proces-verbal, prin care s-a stabilit un debit de 4,2 milioane de lei, reprezentând redevențele încasate în perioada 2011-2017, plus 2,17 milioane de lei dobânzi și penalități de întârziere. Ulterior, sumele privind redevența s-au majorat la 6,37 de milioane de lei, astfel încât, adăugând și accesoriile, s-a ajuns la suma totală de 8,4 milioane de lei, cu care Primăria Certeju de Sus este în primele 10 instituții de stat cu datorii la ANAF. 

Comparativ, în 2025, Primăria Certeju de Sus a avut venituri totale de 7,5 milioane de lei și cheltuieli de 8 milioane de lei. Comuna are o populație de aproximativ 2.780 de locuitori și 17 angajați la primărie, pentru salarizarea cărora s-a cheltuit anul trecut trei milioane de lei.

Documentul prin care a fost impusă plata acestei sume a rămas valabil, în condițiile în care conducerea administrației locale nu l-a contestat la timp în instanța de judecată. „Procesul-verbal al celor de la ANAF nu a fost contestat în termen, ca să fie judecată speţa pe fond. Situaţia ne blochează toată activitatea, pentru că nu putem accesa fonduri europene. Nu ne putem dezvolta absolut deloc. Suntem, în momentul de faţă, într-o situaţie foarte dificilă. Când am preluat mandatul de primar, în 2024, am cerut sprijin de la Guvern pentru rezolvarea situației”, a declarat primarul comunei Certeju de Sus, Alexandru Luca.

Proces pierdut pentru „tardivitate”

Un proces împotriva Ministerului Finanțelor Publice și a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Timișoara, prin care s-a solicitat anularea procesului-verbal din 1 aprilie 2019, a fost deschis de fosta conducere a primăriei în 13 decembrie 2019, la Curtea de Apel Alba Iulia. 

Administrația locală a solicitat anularea actului administrativ contestat și înlăturarea tuturor măsurilor stabilite prin actul de control atacat, respectiv „întreprinderea cu celeritate a demersurilor legale în vederea includerii în proprietatea publică a statului a suprafeţei de teren forestier în suprafaţă de 283,30 ha, cu valoarea de 5.099.400 de lei”. 

De asemenea, s-a mai cerut suspendarea judecății cauzei până la soluționarea unui dosar penal ce avea legătură cu această situație, după o plângere depusă de echipa de control. Dosarul a fost clasat de procurori, în 2023, ca urmare a prescripției răspunderii penale pentru infracțiunile de abuz în serviciu și reducerea ilegală a fondului forestier național.

În proces a intervenit și societatea Deva Gold SA, care a susținut legalitatea actului de concesiune din 2010 și a cerut anularea măsurilor dispuse prin actul de control. Firma a mai solicitat obligarea Primăriei Certeju de Sus la restituirea sumei de 4.202.576 de lei, reprezentând redevenţa încasată în perioada 2011-2017, conform contractului de concesiune încheiat între cele două părți, care a fost declarat nul. 

În final, instanța a respins acțiunea, pentru că a fost înregistrată mult prea târziu față de termenul legal. Reprezentanții administrației locale s-au prevalat de termenul de șase luni prevăzut în actul de control, dar judecătorii au apreciat că împotriva deciziei se putea formula acţiune în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicarea acesteia. 

Primăria ar fi avut posibilitatea, în condițiile acestei erori, să solicite repunerea în termenul de contestare, dar nu a făcut-o, chiar dacă instanța i-a oferit timpul necesar. „Reclamanta (Primăria Certeju de Sus – n.r.) trebuia să solicite repunerea în termen de cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării și cu toate că instanța a amânat pronunțarea de două ori asupra excepției analizate (apreciind că încetarea împiedicării intervine la data la care s-a invocat și supus dezbaterii părților excepția tardivității), pentru a da posibilitatea reclamantei de a formula o astfel de cerere. 

Deși reclamanta beneficia de o apărare calificată, nu a formulat cerere de repunere în termenul de introducere a acțiunii”, se precizează în hotărârea Curții de Apel Alba Iulia, din 17 noiembrie 2020. Hotărârea a fost contestată și la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), unde recursul primăriei a fost respins în 23 iunie 2023. 

Ulterior, a fost formulată și o cerere de revizuire, precum și una de suspendare a executării deciziei din 2023, respinse, ambele, de ÎCCJ, în 28 ianuarie 2026. Un alt recurs, față de hotărârea Curții de Apel, formulat de societatea Deva Gold, a fost respins la ÎCCJ în 7 mai 2025.

Sechestru pe sediul primăriei și pe 110 hectare de pădure

În paralel, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara a demarat procedura de executare silită a Primăriei Certeju de Sus și a pus sechestru pe sediul primăriei şi 110 hectare de pădure, aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale. 

Conducerea primăriei a mai amânat executarea silită prin intermediul unor contestații înregistrate la Judecătoria Deva. O cerere de suspendare a actului emis de AJFP Hunedoara a fost respinsă în 31 ianuarie 2025, în timp ce solicitarea privind anularea documentului se judecă în continuare, termenul următor fiind în luna aprilie 2026.

„Titlul executoriu este afectat de o condiție până la data obținerii unui răspuns din partea emitentului la adresa prin care solicită să le comunice emiterea noii decizii rectificative a sumelor, fără calculul acestora pe anii 2011, 2012 şi 2013, care, fără accesorii, se ridică la suma de 1.842.043 de lei. Suma de 8.406.196 de lei nu este certă, lichidă și exigibilă, existând motive temeinice pentru a dispune suspendarea executării până la soluționarea prezentei cauze pe fond. Activitatea instituției ar fi grav perturbată de lipsa de disponibil necesar bunei funcţionări și a plăţii salariilor angajaţilor și a tot ceea ce înseamnă activitatea acesteia”, a susținut primăria.

Administrația locală a contestat în justiție și procesul-verbal prin care s-a impus sechestru pe sediul primăriei. Pe 22 ianuarie 2025, Judecătoria Deva a admis cererea de suspendare a executării silite până la pronunțarea instanței cu privire la solicitarea de anulare a actului administrativ de punere sub sechestru. Astfel, cel puțin deocamdată, clădirea în care își desfășoară activitatea Primăria Certeju de Sus nu va fi scoasă la vânzare. Un termen de judecată în cauză a fost stabilit pentru 20 mai 2026.

Aceeași instanță a respins, în iulie 2024, o altă contestație la executare, formulată în legătură cu suma de două milioane de lei, reprezentând majorările și penalitățile de întârziere pe care instituția trebuie să le plătească la ANAF. În 2010, la momentul semnării contractului de concesiune, primar în Certej era Petru Câmpian (PNL). Acesta a condus administrația locală timp de 20 de ani, între 2004 și 2024. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro