Mai mult decat atat, mama a purtat sarcina normal, fara sa fie atinsa nici macar de o raceala, cu atat mai putin de vreo afectiune mai complicata. Astfel, medicii au cautat in zadar o explicatie pentru boala micutului. Maladia de care sufera copilul nu se poate trata. Impune insa folosirea protezelor, adica a ochilor de sticla, altminteri craniul se poate deforma. ,,Parca as fi blestemat,,. Asa isi incepe povestea Cristian Damian, tatal lui Adi. A inceput sa creada asta cand i-a murit prima sotie. Un accident stupid: o butelie i-a explodat in fata si a murit pe loc. Cand a cunoscut-o pe Daniela, a crezut ca renaste, ca viata sa intra pe un nou fagas. S-au casatorit si s-au mutat intr-o casuta din satul Horia, la cativa kilometri de Roman (judetul Neamt). La cateva luni, a aflat ca va fi tata.
Pe 12 iunie 2002 s-a nascut Adrian Petru. ,,Ditamai flacaul de 2,800 kilograme. A izbucnit in plans de cum a iesit la lumina. Si doctorita a spus atunci: campion o sa fie, asa-i de ager,,, isi aminteste Daniela Damian. Drama avea sa se declanseze cateva ore mai tarziu. ,,Tin minte si acum cum a venit asistenta si mi-a spus ca sunt chemata de urgenta la sectia de nou-nascuti. Nu mi-a venit sa cred ce am auzit: Adi nu avea ochi,,.
Imediat au inceput investigatiile, istoricul medical al familiilor celor doi parinti fiind rasfoit fila cu fila. ,,Am facut toate analizele. Sarcina am dus-o fara nici macar o banala raceala. Ecografiile au aratat ca voi avea un baietel sanatos. Mi-au luat apoi sange sa vada daca nu am avut rubeola in timpul sarcinii. Nimic,,, isi aminteste Daniela. Asa stand lucrurile, diagnosticul medicului specialist a venit ca un trasnet pentru familia Damian: anoftalmie. ,,Adi nu va vedea niciodata,,, a fost explicatia specialistilor de la Roman. Disperati, la o saptamana de la aflarea cumplitei vesti, parintii si-au transferat cosmarul pe holurile Spitalului Militar Central din Bucuresti. Imediat cum au ajuns acolo, Adi a fost dus direct in sala de operatie si i s-au separat pleoapele. Interventia avea sa confirme ceea ce deja se banuia: copilul nu avea globi oculari. Dupa Adi a venit randul parintilor. Ore si zile de asteptare, de sperante. ,,Am facut analize Cariotip (analiza sangelui) la Laboratorul Genetic de la Bucuresti. Toti trei. Concluziile: amandoi, eu si sotul meu, suntem compatibili din punct de vedere genetic. Nici o mutatie genetica. Analizele au iesit perfect,,, spune Daniela Damian. Medicii s-au declarat invinsi. Nu au gasit nici o explicatie pentru boala lui Adi. De atunci a trecut un an. ,,Au inceput sa apara problemele. Ochii il mananca, se scarpina si atunci pot aparea infectiile. Cand il supara ochii, plange. Dar plange fara lacrimi...,,, suspina mama. ,,Si la Roman, si la Bucuresti, si la Iasi mi-au spus acelasi lucru: pot merge si pe Luna, ca boala nu are leac,,, adauga ea. Dupa lungul periplu prin saloanele spitalelor, au aflat si care este singura solutie: protezarea. ,,Ochi de sticla. Protezarea este obligatorie, altfel craniul se deformeaza. Probabil ca va avea ochi albastri, ca taica-sau. O proteza e 2,5 milioane de lei. Problema e ca, in perioada cresterii, trebuie schimbata in fiecare an,,, spune Daniela Damian. In rest, Adi e un copil normal. E innebunit dupa lapte si banane si incepe sa planga daca televizorul nu e deschis. Zumzetul aparatului umple camera intunecoasa. In coltul din stanga, se aude un gangurit, iar mama avertizeaza soptit: ,,Sssst! Liniste. Canta Adi!,,.
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.