Cuprins:
Un jaf uriaș
Hackerii au furat mai multe criptomonede într-un singur atac decât toate fondurile furate de criminalii cibernetici nord-coreeni în 2024, când aceștia au reușit să obțină aproximativ 1,3 miliarde de dolari în monede digitale, potrivit analiștilor de criptomonede Chainalysis.
Totalul de 1,5 miliarde de dolari eclipsează cel mai mare furt din toate timpurile, când Saddam Hussein a sustras 1 miliard de dolari de la banca centrală irakiană înainte de războiul din Irak din 2003.
Chainalysis a spus că atacul a servit drept „memento dur” al tacticilor avansate folosite de hackerii din Coreea de Nord.
Pe lângă abilitățile tehnice, hackerii nord-coreeni sunt adepții „ingineriei sociale”: manipularea oamenilor pentru a face ceea ce doresc, pentru a deschide calea unui jaf. Acest lucru poate implica dezvoltarea relațiilor cu ținte prin e-mail și chat-uri digitale, uneori pe o perioadă de câteva luni.
Lazarus Group, creierul din spatele atacului
Experții în securitate cibernetică cred că renumitul Lazarus Group din Coreea de Nord este creierul din spatele celui mai recent atac.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a19013d5264bd887d067499dec4fa8c5.jpg)
Grupul a terorizat Occidentul mai bine de un deceniu cu o serie de fraude cibernetice care au cauzat pierderi de miliarde de dolari.
Elliptic, o companie de analiză a criptomonedei, a declarat că grupul de hacking este „cel mai sofisticat”. Se crede că acesta face parte din agenția de informații a Coreei de Nord, Biroul General de Recunoaștere.
Acesta a fost legat de atacurile anterioare, inclusiv de hack-ul companiei Sony din 2014, când grupul a scurs e-mailuri private de la directori în încercarea de a bloca lansarea filmului de comedie The Interview, care l-a dezamăgit pe liderul suprem al Coreei de Nord.
Lazarus Group a fost acuzat și pentru un furt de aproape 1 miliard de dolari de la o bancă din Bangladesh în 2016 și pentru atacul cibernetic global Wannacry.
Armă de război economic
Phenianul s-a bazat cândva pe hackerii de elită pentru a conduce spionajul sau a fura secrete comerciale, aceste metode fiind din ce în ce mai folosite ca armă de război economic pentru a umple vistieria regimului aspru sancționat.
„Coreea de Nord a început să folosească atacuri cibernetice pentru spionaj în cercetare, dezvoltare și proprietate intelectuală”, a declarat Rafe Pilling, de la compania de securitate cibernetică Secureworks.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_bb9366f6f01ee0f58ff564406ccc3c00.jpg)
„Ulterior, au valorificat-o într-adevăr ca sursă de venit.
Hackerii țării sunt prolifici. În 2024, au scăpat cu aproximativ 61% din cele 2,2 miliarde de dolari de criptomonede furate la nivel global, potrivit Chainalysis.
Hackerii nord-coreeni au furat peste 6 miliarde de dolari în criptomonede în ultimul deceniu. Furturile oferă un impuls substanțial pentru economia asediată a națiunii și ajută la sprijinirea cheltuielilor sale militare, inclusiv a programului său de rachete balistice.
PIB-ul Coreei de Nord este estimat la doar 28 de miliarde de dolari și este puternic dependentă de agricultură și comerțul cu principalul său aliat, China.
Urmărirea portofelelor digitale
În timp ce cei mai mulți membri ai Grupului Lazarus sunt necunoscuți, SUA au lansat rechizitorii împotriva mai multor personalități militare nord-coreene despre care consideră că sunt legate de această rețea.
Coreea de Nord se bazează pe mai multe tehnici de hacking, de la descoperirea așa-numitelor hack-uri „zero day” până la utilizarea unor contractori falși de lucru la distanță pentru a se infiltra în companiile americane.
Companiile de analiză a criptomonedelor, inclusiv Arkham Intelligence și Elliptic, au identificat Lazarus Group drept probabilii hackeri Bybit.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3b6d4d6ecf649d6f66c76d5414a0c567.jpg)
Cercetătorii au reușit să urmărească portofelele digitale care au fost folosite de hackeri pentru a-și spăla rapid fondurile, care sunt înregistrate pe tehnologia „blockchain” folosită de industria criptomonedei.
Unele dintre fonduri s-au mutat prin portofele despre care se crede că sunt asociate cu atacurile de piraterie din Coreea de Nord din trecut.
Modul de operare
TRM, o companie de securitate cibernetică, a spus că au fost „observate suprapuneri substanțiale între adresele controlate de hackerii Bybit și cele legate de furturi anterioare din Coreea de Nord”.
Hackerii nord-coreeni au reușit să fure uriașul transport cripto printr-un atac planificat, de lungă durată, potrivit Chainalysis. Ei au obținut acces la sistemele interne ale Bybit folosind metoda „phishing”, ceea ce a determinat un angajat să introducă detaliile de conectare pe un site web aparent legitim care a fost de fapt compromis.
Hackerii au reușit apoi să obțină acces la așa-numitul „portofel rece” – un dispozitiv de stocare a criptomonede presupus sigur care deține monede offline. Când Bybit a venit să transfere fonduri din portofelul offline în sistemele sale online, hackerii au sabotat transferul și au furat fondurile.
Refugiu pentru spălarea banilor
Natura industriei criptomonedelor, care este practic nereglementată, a făcut din aceasta un refugiu pentru atacatorii cibernetici pentru spălarea banilor.
Chainalysis a spus că a lucrat cu burse pentru a îngheța 40 de milioane de dolari în fonduri furate de la Bybit, dar mult mai multe au rămas nedescoperite. Hackerii din Coreea de Nord nu dau semne de încetinire. Potrivit Chainalysis, atacatorii săi devin „mai buni și mai rapizi”.
Performanța cibernetică a Coreei de Nord îi permite să fie un „jucător major chiar dacă în lumea reală sunt extrem de izolați”, a spus Pilling. Bybit a precizat că are active „mai mult decât suficiente” pentru a-și acoperi pierderile și a insistat că hack-ul a fost un „incident izolat”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a25ef83be6cf74a4c636b5a407f5e198.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_c22d5bbdea50c385ca5dcfa1eee92313.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_bf523419ddb97e9f5a846b33a40986df.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_c92b13e8f3a06c79355a674a87e41c50.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_1c9a3fe8f809aaa60c38fd19dad35b73.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_81406e51fef451c527c93a92a893c471.jpg)