De Sidonia Bogdan,

„Împreună cu STS, punem la punct o aplicație care să ne permită monitorizarea mișcărilor persoanelor aflate în izolare sau carantină, astfel încât să putem ști dacă se deplasează în afara locuinței. Un astfel de soft deja există și în alte țări și va ușura foarte mult misiunea poliției, jandarmeriei, DSP”, a spus, marți, premierul Ludovic Orban.

Dezbaterea privind supravegherea populației în masă în scopul prevenirii răspândirii pandemiei a stârnit polemici aprinse în întreaga lume occidentală, ținând cont de faptul că această metodă intruzivă ar putea încălca dreptul la viață privată al oamenilor. Israel, Iran, Coreea de Sud, China, Polonia folosesc, deja, aplicații pe telefoanele mobile pentru a monitoriza traseul și interacțiunile dintre oameni, iar cei care nu respectă regulile de carantinare să fie cât mai repede depistați.

Doar un act legislativ clar ne poate feri de abuzuri

Ce reguli ar trebui respectate, ca autoritățile statului român să nu comită abuzuri privind încălcarea drepturilor omului în perioada stării de urgență?

Bogdan Manolea, absolvent de drept și director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, consideră că autoritățile române ar trebui să gândească un act normativ special în care să se regăsească toate detaliile practice și tehnice. În continuare, un interviu dat de Bogdan Manolea pentru Libertatea pe acest subiect sensibil.

România ratează lista primelor 20 de țări cărora Japonia le oferă gratuit un medicament pentru tratamentul Covid-19. Orban a aflat de la Libertatea despre ofertă
Recomandări

România ratează lista primelor 20 de țări cărora Japonia le oferă gratuit un medicament pentru tratamentul Covid-19. Orban a aflat de la Libertatea despre ofertă

 

-Reporter: Cât de controversată este acest tip de supraveghere a populației?
-Sunt mai multe lucruri care se fac folosind tehnologia pentru prevenirea răspândirii pandemiei. În prima categorie de măsuri, vorbim de acțiuni care privesc întreaga populație, care arată cât de distanțați social suntem în realitate. Fiind vorba de un procent foarte mare din populație, datele se strâng prin operatorii de telefonie mobilă.

Aici vorbim de două competențe: operatorii de telefonie mobilă, cum este Vodafone, care spun: da, putem folosi aceste date, dar într-o formă anonimizată

Dacă datele ar fi anonimizate, nu ar mai fi o problemă din punctul de vedere al respectării vieții private. Ele dau un trend social: oamenii sunt sau nu distanțați sau sunt distanțați, spre exemplu, în proporție de 80%.

-Reporter: Practic, companiile de telefonie ar transmite autorităților statului locațiile în care se află telefoanele cetățenilor.
-Una din posibilități poate fi să ofere statului doar rezultatul, să nu dea toate datele. Companiile doar să răspundă la întrebările din partea statului. O întrebare ar fi: câți oameni se mișcă mai mult de un kilometru de pe raza de domiciliu? Iar compania ar putea da răspunsul: 30%. Sau 5% etc. În funcție de întrebările pe care le pui, poți să obții niște insight-uri utile. Asta reprezintă un cadru general de supraveghere.

Clorochina, un medicament antimalarie văzut ca potențial tratament pentru COVID-19, interzis în multe spitale din cauza efectelor secundare severe
Recomandări

Clorochina, un medicament antimalarie văzut ca potențial tratament pentru COVID-19, interzis în multe spitale din cauza efectelor secundare severe

 

Acest tip de analiză este utilă, câtă vreme armata și poliția nu poate să fie pe toate străzile.

Așadar măsură poate fi utilă, dacă acele date sunt anonime. Problema se pune dacă datele sunt anonime sau nu. Sunt operatori din câteva state cum ar fi Austria și Germania care, într-adevăr, anonimizează datele, înainte să le ofere statului. Sunt alte state care sunt destul de vagi cu privire la acest aspect sau care doar obțin răspunsurile de la operatori.

-Reporter: Cum ar fi?
-Sistemul israelian de supraveghere care chiar urmărește la nivel individual. Ei spun astfel: noi știm toate persoanele unde au fost și, mai mult decât atât, folosim aceste date ca în momentul în care cineva este declarat infectat, compania de telefonie să spună unde s-a plimbat persoana respectivă.

Medicii de la Suceava, indignați că ”suntem puși de conducerea militară să mergem goi prin curte, după ce facem duș”. Ce spune generalul
Recomandări

Medicii de la Suceava, indignați că ”suntem puși de conducerea militară să mergem goi prin curte, după ce facem duș”. Ce spune generalul

 

Polonia: selfie la fiecare 20 de minute

A doua categorie de măsuri se referă la aplicațiile pe telefon. Unele aplicații sunt folosite numai pentru persoanele în carantină sau izolare și care au scopul principal să nu părăsești zona de izolare. Un scop secundar ar fi să iei legătura mai repede cu cel care prezintă simptome. Din câte înțeleg eu, aceasta e măsura propusă de Guvernul României. În momentul în care intri în carantină, să trebuiască să îți descarci o aplicație pe telefon și cu care să ții legătura cu autoritățile.

Același sistem a fost implementat și în Polonia. Aici depinde mult de ce face aplicația respectivă și ce date îți dă. În Polonia, e un sistem în care trebuie să îți faci o poză (un selfie) la fiecare 20 minute de când aplicația îți cere acest lucru, astfel încât tu să demonstrezi că ești în fața telefonului. Eu bănuiesc că funcționalitatea principală nu este selfie-ul, ci selfie-ul legat cu locația în care ești. Asta dovedește că acel telefon și cu tine nu au părăsit zona geografică în care se presupune că ești (adică în locația de izolare).

Mă poate statul obliga să instalez ceva pe telefon?

Pe de o parte da, este o utilitate evidentă, pentru că, de la un punct încolo, nu mai poți supraveghea atâția oameni, pe de altă parte trebuie să fii atent la multe detalii, de exemplu pot exista și erori din aplicație sau cetățeanul să nu fi folosit corect aplicația și să ofere date greșite. Persoanele mai în vârstă nu sunt atât de bune pe partea de tehnică sau pot exista situații să nu dețină un telefon compatibil cu acea aplicație.

Mai poate apărea discuția: cum poate statul să mă oblige pe mine să îmi instalez ceva pe telefonul meu? E un fel de „consimțământ forțat”, care practic nu ar exista. Îmi dă statul un telefon/tabletă cu această aplicație deja instalată? Nu cred că avem atâtea disponibile.

Pe de altă parte, avantajul ar fi că e o simplă aplicație, pe o perioadă determinată, iar după ce se termină pandemia sau ieși din perioada de carantină, poți dezinstala aplicația de pe telefonul personal.  

-Reporter: Asta ar fi o măsură mai puțin intruzivă decât varianta sud-coreeană.
-Depinde mult de detalii: ce fel de date colectezi, cele GPS sau de telefonie mobilă, cât timp se vor păstra, ce se întâmplă dacă datele nu sunt corecte, există posibilitatea ca persoana să conteste veridicitatea acelor date? Aceste lucruri trebuie clarificate.

”Vorbim de restrângerea unor drepturi, inclusiv la viață privată”

-Reporter: Autoritățile au spus că instituțiile de securitate vor comunica prin aplicație cu carantinații.
-Eu cred că va fi mai mult decât atât. Nu cred că se vor opri la comunicare, ceea ce nu e ok. Ar trebui să spună din prima în ordonanța militară: pentru supraveghere și comunicare. Vorbim de restrângerea unor drepturi, inclusiv la viață privată. Măsura poate fi ok, depinde mult cum o vor implementa în practică. Dacă ar fi precizat în ordonanța militară că fac supraveghere, ar fi avut un temei legal pentru colectarea datelor, ceea ce ar fi fost mai simplu din punct de vedere al respectării GDPR.

-Reporter: Dacă nu e totul precizat într-o ordonanță militară sau alt act normativ sau individual, nu au cum să pună inițiativa în practică.
-S-ar putea sa ia ca temei legal obligația persoanelor să stea în carantină.

Al doilea tip de aplicație, care a fost folosită în Coreea de Sud și China, este aplicația care urmărește mișcările și contactele cu alte persoane astfel încât în momentul în care ai fi depistat la momentul T să se uită în spate în ultimele șase zile, de exemplu (T-6) să vadă cu cine te-ai întâlnit și să anunțe persoanele respective. Asta e o măsură mult mai intruzivă și ridică multe probleme. Dar poate fi și mai eficient pentru depistarea contactelor în condițiile în care ai logistică să faci testarea acestora. Dacă nu poți face testarea oamenilor, degeaba le spui că e posibil să fie infectați.

Mai există un proiect al unor studenți MIT care dezvoltă o aplicație în care datele se păstrează doar pe telefonul tău, numai tu știi cu cine ai comunicat, și doar când ai fost identificată cu COVID, să dai tu autorităților datele din aplicație, cine au fost persoanele cu care ai intrat în contact sau locațiile în care ai fost, iar ele să fie anunțate. E doar un prototip disponibil în SUA.

Ce se întâmplă cu datele când se termină starea de urgență?

-Reporter: În Statele Unite sunt discuții între Casa Albă și marile companii de tech pentru prelucrarea datelor anonimizate sau nu, la fel este o mare dezbatere în UK…
-Dacă ar avea acces numai la acele date anonimizate, nu ar fi o problemă. Dacă nu, întrebarea care se ridică este ca nu cumva aceste date să fie folosite cu alte ocazii viitoare și în alte scopuri.

Este foarte greu să știi sigur dacă informațiile au fost șterse, după terminarea stării de urgență.

-Reporter: Măsura are și limite. Dacă lași telefonul acasă, nu te mai poate urmări nimeni.
-Aplicația STS poate fi ok dar depinde mult de detaliile practice. Ideal ar trebui un act normativ sau măcar un act individual care să precizeze tot ce trebuie să facă oamenii și ce se întâmplă cu datele lor: cât timp se păstrează acea aplicație pe telefon, unde se transmit datele, cine are acces la ele, cât timp sunt păstrate acele date sau alte informații practice.

Ce se întâmplă dacă nu ai smartphone? Dar dacă ți se strică telefonul? Dacă aplicația dă erori?

În fond, vorbim de o prelucrare de date cu caracter personal, deci va fi încă aplicabilă legislația în domeniu, cum este GDPR. Comitetul European Pentru Protecția Datelor ( EDPB) a scos deja o atenționare cu privire la modul de prelucrare a datelor în contextul epidemiei actuale, care discută inclusiv despre utilizarea datelor de geo-localizare de către anumite state.

Mărturie dură a unui fost internațional român: „Ai mei beau de rupeau. Nu aveam geamuri la casă, le spărgeau la beție. Se trezeau noaptea și se băteau”
GSP.RO

Mărturie dură a unui fost internațional român: „Ai mei beau de rupeau. Nu aveam geamuri la casă, le spărgeau la beție. Se trezeau noaptea și se băteau”

Horoscop 9 aprilie 2020. Capricornii trebuie să fie atenți la cei dragi
HOROSCOP

Horoscop 9 aprilie 2020. Capricornii trebuie să fie atenți la cei dragi