Corupția din justiția comunistă, în rapoartele Securității. Portretul judecătorului care „se pretează la orice”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Acţiunile de supraveghere şi urmărire ale Securității comuniste s-au manifestat asupra tuturor compartimentelor societăţii româneşti. Printre acestea s-a aflat și sistemul judiciar.
Cuprins:
La nivelul fiecărui județ erau deschise dosare problemă „Justiția”, prin care erau stabilite măsuri clare de urmărire și supraveghere a judecătorilor, procurorilor, avocaților și notarilor. Cei care nu respectau regulile regimului erau atenționați, iar dacă problemele persistau erau „eliminați” din sistem și chiar cercetați penal.
Situații asemănătoare cu cazuri din prezent
În cazul judecătorilor se urmărea inclusiv modul în care erau pronunțate hotărârile și dacă acestea respectau întru totul legile impuse de regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu. Nivelul de corupție din sistem era unul ridicat, iar unele situații sunt asemănătoare cu cazuri de corupție din prezent. Neîncrederea generală în sistemul judiciar comunist era la un nivel foarte ridicat.
Procurorii și judecătorii abuzau de pozițiile privilegiate pentru a-și rezolva problemele personale sau pentru a scăpa anumite persoane de dosare penale, în schimbul unor beneficii materiale. Angajații Securității semnalau aceste probleme la București, dar, de cele mai multe ori, nu se întâmpla nimic.
În județul Gorj, conform indicaţiilor Direcţiei I din cadrul Ministerului de Interne, Inspectoratul Judeţean de Securitate a deschis dosarul de problemă „Justiţia” la începutul anului 1981. Se preconiza „supravegherea informativă asupra elementelor suspecte care lucrau în procuratura şi judecătoria locală şi judeţeană, în baroul de avocaţi, notariatul de stat etc.”.
Printre problemele avute în vedere, „un accent deosebit se va pune pe depistarea judecătorilor şi procurorilor şi avocaţilor care au stabilit relaţii cu străinii sau care prin comportarea lor încearcă să creeze stări de spirit necorespunzătoare, asigurându-se informarea cu operativitate a organului de partid, cu fapte sau preocupări de luare de mită ori eludarea legii”.
Relații „neprincipiale” cu părțile din procese
Județul Gorj avea în perioada respectivă un tribunal judeţean, două judecătorii locale, o procuratură judeţeană și două locale. La acestea, se mai adăugau un birou de asistenţă juridică, un notariat de stat, precum şi jurisconsulţii care asigurau asistenţa juridică la întreprinderile şi instituţiile de stat. În organigrama erau menționate 160 de persoane, care era baza de lucru pe care lucra Securitatea Gorj.
În anul 1985 erau menționate șase cazuri de urmărire: doi judecători urmăriţi prin dosar de urmărire informativă (membri PCR), plus patru cazuri lucrate în cadrul supravegherii informative prioritare: doi avocați, un procuror şi un jurisconsult, neîncadraţi politic.
Reţeaua informativă în problemă, la sfârşitul anului 1983, era alcătuită din 13 surse, din care cinci informatori, trei colaboratori şi cinci surse cu aprobare (membri PCR), toți din cadrul sistemului juridic. Ofițerii care lucrau în problemă raportau faptul că era un sector de muncă slab încadrat și lucrat din punct de vedere informativ.
Un raport din 9 iunie 1987, întocmit de Inspectoratul Județean Gorj arăta problemele care existau și nivelul de corupție al magistraților.
„La adresa judecătorului (...) se fac comentarii nefavorabile atât din partea personalului instituţiei cât şi de unii justiţiabili, privind superficialitatea manifestată în soluţiile date, ceea ce nu justifică promovarea sa la tribunalul judeţean. Se apreciază că aceasta se datoreşte, în principal, abilităţii sale în crearea de relaţii neprincipiale cu o parte din persoanele implicate în anumite cauze penale sau civile, în special gestionari, de care este vizitat frecvent la tribunal.
În sistemul creat, cel în cauză este folosit şi pentru menţinerea unor soluţii criticabile în recurs şi se consideră notorie relaţia de prietenie cu judecătoarea (...) de la Judecătoria locală Tg-Jiu, ale cărei hotărâri, uneori evident părtinitoare, rămân definitive, prin respingerea recursului.
Astfel se explică, în foarte multe cazuri, amânarea recursurilor, de către justiţiabili care insistă pentru a obţine noi termene, optând să fie judecaţi de către (...), nerespectându-se în acest fel regula ca acestea să fie reprogramate pentru a fi soluţionate de acelaşi complet de judecată. De asemenea, acesta redactează cu multă întârziere hotărârile judecătoreşti”, susțineau securiștii din Gorj.
Petrecere cu judecătoarea care l-a scăpat de dosar
În legătură cu un alt magistrat, se aprecia faptul că „este tipul judecătorului care se pretează la orice, numai pentru a obţine foloase necuvenite”. „Semnificativ în acest sens este cazul numitului I.P., care în cursul anului 1986 a fost cercetat la Legea 18/1969 de către judecător. Deşi nu avea atribuţiuni profesionale pe linia stabilirii bunurilor ilicite, nefăcând parte din comisie, l-a determinat pe preşedintele comisiei să desigileze plicul pentru a afla persoana care urmează a fi cercetată. Fiind anunţat, I.P. a înstrăinat lucrurile de valoare, astfel că la inventariere, sesizarea nu s-a confirmat. După efectuarea cercetărilor, persoana indicată a organizat o petrecere la care au participat toţi membrii comisiei, inclusiv judecătoarea”, se susținea în raport.
Cazul ar fi ajuns până la nivelul ministrului justiției, dar nu s-a dispus niciun fel de măsură asupra judecătoarei. „Aceasta se prevalează de o multitudine de relaţii, create la diferite nivele şi organe, în prezent făcând intervenţii pentru a fi numită președinte, întrucât actualul preşedinte îndeplineşte condiţiile pentru pensionare. În anii 1986/1987 la adresa acesteia au fost făcute peste 30 de sesizări la diferite organe de partid şi de stat locale şi centrale, prin care sunt semnalate acte de necinste”, notau reprezentanții Securității Gorj.
Un fost procuror este dat ca exemplu pentru faptul că i s-a desfăcut contractul de muncă pentru însușirea unor sume de bani. „S-au făcut verificări de către Procuratura Generală, iar dosarul în care au fost materializate rezultatele cercetării se află la Ministerul Justiţiei. Rugăm ca prin posibilităţile de care dispuneţi, să fie consultat dosarul respectiv, iar piesele care atestă ilegalităţile comise să fie xerocopiate pentru a fi informat Comitetul judeţean P.C.R. Gorj, având în vedere faptul că este şi membru supleant al biroului Comitetului judeţean Gorj al P.C.R”, se mai preciza în raportul semnat de col. Vasile Bucura și lt. col. Nicolae Iovan.
Microfoane în restaurant, pentru a afla ce discută justițiabilii
În județul Sibiu, în octombrie 1989, cu două luni înainte de Revoluție, componența rețelei din dosarul problemă „Justiția” cuprindea doi informatori, cinci persoane de sprijin, 10 surse cu aprobarea partidului, un rezident şi o casă/gazdă de întâlniri. 26 de persoane din sistemul judiciar se aflau în evidențele Securității, iar alte 15 erau urmărite și supravegheate informativ.
Sistemul judiciar cuprindea tribunalul județean, procuratura județeană, patru procuraturi locale, două notariate de stat și un birou colectiv de asistență juridică. „În M.V. (mapă de verificare n.r.) «Victor», avocat cu preocupări scriitoriceşti, pretabil, pe fondul nemulţumirilor personale, să săvârşească fapte cu caracter ostil, prin măsurile întreprinse, cu sprijinul Direcţiei I, am reuşit influenţarea sa pozitivă şi antrenarea exploatând un moment operativ favorabil - într-o acţiune de ripostă la Europa Liberă unde are foşti colegi, în prezent angajaţi ai postului. Acţiunea urmează a fi finalizată, iar rezultatele raportate în zilele următoare.
Un alt caz mai deosebit este cel al procurorului «Sandu» lucrat în M.V. pentru concepţii naționalist iredentiste în vederea documentării cărora şi prevenirii materializării lor în acţiuni ostile, în contextul situaţiei operative de ansamblu pe profil, vom completa controlul de securitate prin folosirea mijloacelor T.O. (tehnică operativă pentru ascultarea convorbirilor - n.r.) la locul de muncă şi domiciliu. Cazul urmează a fi promovat în dosar de urmărire informativă”, se susținea în raportul semnat de lt. col. Ignat Nechifor.
Securitatea era interesată și de discuțiile purtate de către justițiabili, dar, având în vedere spaţiul impropriu de care dispunea Biroul colectiv de asistenţă juridică Sibiu, majoritatea discuţiilor se purtau în curtea Tribunalului şi în incinta restaurantului „Bulevard”. Decizia Securității a fost ca, prin sprijinul Serviciului III, să controleze prin mijloace T.O. mobile întâlnirile de la restaurant şi, prin sursele din justiţie, pe cele din curtea tribunalului. În 1988, un număr de șapte judecători erau suspectați că sunt pretabili la acte de corupție.
„Prin sursa oficială «Drâmbăreanu» vom obține din timp, numele părţilor din procesele în care urmează să realizeze atribuţii de asistenţă, judecată ori supraveghere acești juriști, în vederea selecţionării celor pretabili a iniţia acte de corupţie, și asigurării controlului asupra lor, în scopul fixării în mijloace de probe, a momentelor cu relevanţă.
Se va organiza un punct de observare în incinta Liceului Octavian Goga cu misiunea de a identifica și filma întâlnirile suspecte ale unor juriști cu justiţiabili, precum și pentru a mobiliza la nevoie echipa de filaj și de realizare a flagrantului. În scopul identificării legăturilor de interes și a întâlnirilor suspecte ce se anunță pe calea telefoniei vom solicita Serviciului special T.O. controlul discuțiilor pe care le poartă obiectivele de la domiciliile lor”, se preciza într-un plan de măsuri din 12 aprilie 1988.
Tot la Sibiu, era menționată o atmosferă „necorespunzătoare” în cadrul colegiului de avocaţi, „existând temeri în legătură cu unele provocări şi acte de compromitere a unor avocaţi de alţi colegi ai lor”. Măsurile vizau atât activitatea profesională a acestora cât și domiciliile celor în cauză, „unde este de presupus o mutare a câmpului operațional”.
Procurorul corupt de la Mediaș
Tot în anul 1998, a intrat în atenția Securității Sibiu procurorul-șef de la Procuratura locală Mediaș, care era suspectat de acte de corupție. „Obiectivul abuzează de funcția sa în scopul rezolvării unor probleme personale, recent procurându-şi pe căi ilegale materiale de construcţii şi folosind la amenajarea noii locuințe angajaţi ai unor întreprinderi, în timpul programului de lucru al acestora. În acelaşi mod îşi rezolvă si problemele de aprovizionare, aspecte comentate negativ de persoanele obligate la asemenea servicii”, susțineau angajații Securității într-un raport trimis către Departamentul Securității Statului, Direcția I.
Potrivit documentului, au fost descoperite „o serie de abuzuri, ilegalităţi și fapte de imoralitate comise anterior sau după luarea sa în lucru, care atestă starea de degradare a obiectivului şi predispoziţia sa pentru acţiuni potrivnice intereselor poporului nostru”.
„Astfel, în virtutea unor relaţii de prietenie şi în schimbul unor avantaje materiale, obiectivul a influenţat direct sau prin dispoziţiile date unor subalterni, soluţiile pronunțate de organele judiciare locale într-o serie de cazuri, adoptându-se soluţia neînceperii urmăririi penale asupra unor persoane ce au comis infracţiuni. În realizarea acestor acțiuni se folosește de relaţiile de încredere statuate între el şi preşedintele Judecătoriei locale, între el şi unii subalterni, precum și cu avocatul (...). Pentru a nu da posibilitatea organelor de control să constate aceste ilegalităţi, dosarele în cauză sunt păstrate în fişetele unor procurori. Aceste aspecte sunt documentate informativ şi prin consultarea în secret a dosarelor întocmite”, se mai susținea în legătură cu procurorul corupt de la Mediaș.
În 1986, un judecător la Judecătoria Sibiu era semnalat în anturajul unor justiţiabili şi avocați cu care „consumă băuturi alcoolice, frecventând des localurile publice”. „Are viciul beției și în repetate rânduri a compromis calitatea de judecător. Este suspectat că favorizează părţile în proces în scopul unor avantaje de ordin material, fapt pentru care a fost reclamat organelor de partid. Un procuror la Procuratura locală este semnalat că prin intermediul tatălui său întreține legături de favorizare a unor elemente cercetate infracțional, de la care obţine sume de bani. Se află în relaţii apropiate cu unii justiţabili”, afirmau angajații Securității.
De asemenea, procurorul-șef adjunct la procuratura locală Sibiu era suspectat de relații cu cetățeni străini, cu care avea afaceri și comercializa bunuri de provenienţă străină, în special autoturisme.
