Curtea Penală Internațională va deschide două dosare de crime de război împotriva Rusiei, anunță presa americană. Ce fapte sunt vizate

Cazurile reprezintă primele acuzații internaționale aduse de la începutul conflictului armat din Ucraina și vin după luni de muncă a unor echipe speciale de anchetatori. Acestea susțin că Rusia a răpit copii și adolescenți ucraineni și i-a trimis în tabere de reeducare rusești, dar și că trupele Moscovei au vizat în mod deliberat infrastructura civilă din Ucraina.

Aceeași informație este difuzată și de agenția de presă Reuters, citând o sursă informată despre acest subiect care a vorbit sub protecția anonimatului.

Procurorul-șef al CPI, Karim Khan, trebuie mai întâi să prezinte acuzațiile sale unui grup de judecători de instrucție care vor decide dacă au fost îndeplinite standardele legale pentru emiterea mandatelor de arestare sau dacă anchetatorii au nevoie de mai multe dovezi.

Momentan, este neclar pe cine vrea să inculpe CPI în fiecare caz în parte. Solicitat să confirme cererile de mandate de arestare, biroul procurorului CPI a precizat: „Nu discutăm public detalii legate de anchete în curs de desfășurare”.

Unii diplomați și experți externi au declarat că este posibil ca președintele Rusiei, Vladimir Putin, să fie pus sub acuzare, deoarece CPI nu recunoaște imunitatea unui șef de stat în cazurile care implică crime de război, crime împotriva umanității sau genocid.

Cu toate acestea, probabilitatea unui proces rămâne totuși redusă, spun experții, deoarece instanța nu poate audia cazuri în absență și este puțin probabil ca Rusia să își predea proprii oficiali.

Kremlinul a negat în mod repetat acuzațiile potrivit cărora trupele ruse ar fi comis crime de război, dar anchetatorii internaționali și ucraineni au adunat dovezi puternice privind o serie de atrocități încă din primele zile ale invaziei.

Primul caz, au precizat oficialii citați, se referă la răpirea, descrisă pe scară largă de către presă, a copiilor ucraineni, de la copii mici la adolescenți. Ca parte a unui program sponsorizat de Kremlin, aceștia au fost luați din Ucraina și plasați în cămine pentru a deveni cetățeni ruși sau trimiși în tabere pentru a fi reeducați, au descoperit The New York Times și cercetătorii. Unii dintre aceștia proveneau din orfelinate sau case de copii din Ucraina.

Moscova nu a făcut niciun secret din programul său, prezentându-l ca pe o misiune umanitară pentru protejarea copiilor ucraineni orfani sau abandonați din cauza războiului.

Comisarul rus pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, reprezentanta programului, a început să trimită copii în Rusia la câteva săptămâni după ce a început invazia din februarie 2022 și a apărut în mod regulat la televiziune pentru a promova adopțiile. Vladimir Putin a semnat un decret în luna mai a anului trecut pentru a accelera accesul la cetățenia rusă pentru ucraineni.

Procurorul Khan și-a semnalat public intențiile de a urmări acest caz, afirmând că transferurile ilegale de copii în Rusia sau în părțile ocupate ale Ucrainei reprezintă o prioritate pentru anchetatorii săi.

Anterior în cursul acestei luni, el a vizitat o casă de copii din sudul Ucrainei, în prezent goală, iar biroul său a postat o fotografie cu el stând printre pătuțuri. „Copiii nu pot fi tratați ca pradă de război”, a precizat el, într-un comunicat emis după vizită.

Un raport publicat în februarie de Universitatea Yale și de programul Conflict Observatory al Departamentului de Stat al SUA a afirmat că cel puțin 6.000 de copii din Ucraina sunt ținuți într-un total de 43 de tabere din Rusia, numărul real fiind considerat mai mare. Biroul Național de Informații al guvernului ucrainean a estimat că, până la începutul lunii martie, numărul de copii ar putea fi mai mare de 16.000.

„S-a pus foarte mult accent pe această problemă, iar urmărirea ei ca infracțiune va genera multe reacții”, a declarat Mark Ellis, director executiv al Asociației Internaționale a Barourilor. „Este interzis să transferi cu forța civili peste o graniță, iar în timpul unui conflict poate fi o crimă de război. De asemenea, poate constitui o crimă împotriva umanității dacă face parte dintr-o politică generalizată și sistematică. Deportarea copiilor ar putea face parte chiar din intenția de genocid”, a explicat el.

În cel de-al doilea caz, se așteaptă ca procurorul-șef al CPI să ancheteze atacurile necruțătoare ale Rusiei asupra infrastructurii civile ucrainene, inclusiv asupra aprovizionării cu apă și a centralelor care livrează gaze și energie, care nu sunt considerate ținte militare legitime.

Guvernul de la Washington deține dovezi care arată că Moscova a vizat în mod deliberat infrastructura civilă vitală, iar mulți membri ai administrației Biden sunt în favoarea împărtășirii acestor probe cu CPI, deși SUA nu sunt membre ale organizației. Departamentul american al Apărării blochează însă schimbul de informații, deoarece se teme de crearea unui precedent care ar putea deschide calea pentru urmărirea penală a americanilor.

Președintele Joe Biden nu a decis încă dacă va aproba sau nu trimiterea acestor dovezi către CPI, potrivit oficialilor citați de publicația americană.

Emiterea mandatelor de arestare pentru suspecții din cele două cazuri nu este iminentă, mai scrie The New York Times.

Peste 40 de țări care sunt membre ale CPU au solicitat intervenția organismului internațional. Ucraina nu este un membru oficial, dar a acordat Curții jurisdicție pe teritoriul său.

În prezent, guvernul ucrainean organizează propriile investigații pentru comiterea unor crime de război, iar o serie de alte organisme internaționale investighează, de asemenea, aceste cazuri.

Foto: EPA

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE