Potrivit publicațiilor Meduza și The Barents Observer, noul Dicționar explicativ a fost elaborat „sub conducerea Ministerului Justiției” și conține „definiții în concordanță” cu punctele de vedere ale Bisericii Ortodoxe Ruse.

Dicționarul oferă explicații pentru 45.000 de cuvinte care reflectă „limba de stat a Federației Ruse” și, după cum notează website-ul Universității de Stat din Sankt Petersburg, „definește în mod clar pentru prima dată în ce domenii pot fi folosite anumite cuvinte și semnificațiile lor, și unde este interzisă utilizarea lor”.

Rectorul Nikolai Kropacev, care a participat la editarea dicționarului, afirmă: „Pentru prima dată, astfel de norme au fost clar stabilite și nu mai au caracter descriptiv, ci de reglementare”.

Cuvintele nedorite de regimul de la Moscova

The Barents Observer observă că unele cuvinte nedorite de Kremlin, în special „gulag”, „stalinism”, „credință”, „speranță”, „bine” și „adevăr”, nu pot fi găsite în „dicționarul de stat”.

În schimb, noul dicționar interpretează anumite cuvinte într-un mod faborabil regimului de la Moscova și inserează referințe menite să denigreze Statele Unite.

De exemplu, autoritarismul este considerat „cea mai eficientă formă de guvernare în vremuri dificile pentru țară”, iar Statele Unite sunt inserate la definiția cuvântului „hegemon” ca o țară care „își permite să nu adere la reguli pentru a câștiga mereu”.

Umanismul și viața sunt consideratee „valori tradiționale și morale rusești”

În ceea ce privește „umanismul”, autorii dicționarului recunosc că provine din latinescul „humanus”, dar îl prezintă ca o „valoare spirituală și morală tradițională rusă: o viziune asupra lumii bazată pe principiile valorii persoanei umane, demnitatea acesteia, respectul față de ceilalți, preocuparea pentru bunăstarea lor, dreptul la libertate, egalitate, fericire; filantropie, umanitate”. Mulți oameni din Rusia și ucrainenii cu siguranță nu sunt de acord cu această definiție pur propagandistică.

Mai mult decât atât, „viața” este de asemenea considerată o „valoare spirituală și morală tradițională rusă”.

Explicații pentru așa-zișii agenți străini

Noul dicționar oferă explicații și pentru noile etichete aplicate de regimul de la Moscova împotriva celor pe care îi consideră dușmani pe motiv că îi critică politicile represive, și anume „agent străin” și „rusofobie”.

„Agentul străin este un cetățean sau organizație care desfășoară activități politice în interesul unui stat străin (state) și care primește finanțare de la acest stat (state)”, pretind autorii.

În schimb, „rusofobia”, un cuvânt folosit adesea de Kremlin pentru a se victimiza și pentru a-i stârni pe ruși împotriva Occidentului, este interpretat ca „o atitudine părtinitoare, nefavorabilă, ostilă față de cetățenii ruși, limba, cultura și tradițiile ruse, manifestată în diferite forme de agresiune sau discriminare îndreptată împotriva rușilor sau a persoanelor vorbitoare de limbă rusă”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.