Creierul unui tânăr s-a transformat în sticlă în timpul erupției Vezuviului. Oamenii de știință explică fenomenul

Cuprins:

Țesuturile au fost expuse la temperaturi de 510 grade Celsius

Acum, oamenii de știință susțin că au reconstituit succesiunea evenimentelor care probabil au dus la moartea victimei și la formarea acestui tip unic și enigmatic de sticlă, considerat a fi, în esență, țesut cerebral fosilizat.

Recuperate din orașul de coastă Herculaneum, care, alături de Pompei, a fost distrus de erupție, rămășițele aparțin unui individ despre care se crede că era un tânăr, găsit întins cu fața în jos pe un pat, îngropat sub cenușa vulcanică.

O nouă analiză a mostrelor de sticlă găsite în interiorul craniului și măduvei spinării sugerează că țesuturile corpului persoanei au fost expuse la temperaturi de peste 510 grade Celsius (950 de grade Fahrenheit) înainte de a se răci rapid, permițând formarea sticlei printr-un proces cunoscut sub numele de vitrificare.

„Procesul de transformare a oricărui lichid în sticlă constă în răcirea rapidă, nu încălzirea rapidă”, a declarat Guido Giordano, vulcanolog la Universitatea Roma Tre și autor principal al studiului publicat joi în revista Scientific Reports.

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

„Sticla de obsidian, care este o sticlă vulcanică, se formează atunci când lava se răcește foarte rapid, de exemplu, atunci când intră în apă”, a adăugat Giordano.

Creierul, protejat de craniu și de coloana vertebrală

Cu toate acestea, curgerile piroclastice – mase de material vulcanic și gaze toxice care se deplasează rapid – care au ieșit din Vezuviu și au îngropat Herculaneum nu ar fi putut cauza transformarea țesutului cerebral al acestui tânăr în sticlă, a spus el. Studiul arată că temperaturile acestor curgeri nu au depășit 465°C (869°F) și, în plus, s-ar fi răcit lent.

În schimb, bazându-se pe observații ale unor erupții mai recente, cercetătorii au concluzionat că un nor extrem de fierbinte de cenușă, care s-a risipit rapid, ar fi putut crea condițiile necesare vitrificării țesutului cerebral uman. Totuși, setul specific de circumstanțe necesar pentru vitrificarea țesutului moale a stârnit scepticism în rândul comunității științifice.

Craniul și coloana vertebrală ale tânărului au protejat probabil creierul de „descompunerea termică completă”, permițând formarea unor fragmente de sticlă organică unică.

Spre deosebire de curgerile piroclastice, care se deplasează pe sol, un nor de cenușă este suspendat în aer. Cu toate acestea, cele două fenomene sunt legate între ele, a explicat Giordano.

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

„Ce este un nor de cenușă? Este partea diluată a curgerii piroclastice. De obicei, se formează la margini, deasupra și lateral, unde cea mai mare parte a materialului se comportă ca o avalanșă sau o alunecare de teren, dar partea periferică este formată din cenușă cu particule fine”, a spus el. „Aceste nori pot fi suficient de fierbinți pentru a ucide.”

Cum s-a transformat în sticlă

Pentru a ajunge la aceste concluzii, Giordano și colegii săi au răcit și încălzit sistematic fragmentele de sticlă prelevate din craniu și coloană pentru a înțelege temperatura necesară și procesul de răcire ulterioară. Ei au descoperit că țesutul cerebral s-a transformat în sticlă la o temperatură de cel puțin 510°C (950°F).

„Norul de cenușă a ucis practic instantaneu oamenii, deoarece au fost cuprinși de un nor care avea probabil între 510 și 600 de grade Celsius”, a adăugat el.

La baza straturilor de cenușă și dărâmături care au acoperit Herculaneum se află un strat de cenușă vulcanică fină, care ar fi putut fi depus de acest nor de cenușă, a spus Giordano.

Explicațiile oamenilor de știință

Vitrificarea țesutului moale este „incredibil de puțin probabilă”, a afirmat Alexandra Morton-Hayward, antropolog criminalist la Universitatea Oxford din Marea Britanie, adăugând că nu este convinsă că substanța sticloasă este țesut cerebral. Morton-Hayward a adunat o arhivă unică de informații despre 4.405 creiere descoperite de arheologi. Ea nu a fost implicată în această cercetare.

Recomandări

Dezmăț financiar al partidelor. Cheltuieli de 68,4 milioane de lei, subvenții de doar 42,31 de milioane de lei. Unde s-au dus cei mai mulți bani

Ea a explicat că țesuturile organice, care sunt în mare parte apă, pot fi vitrificate doar prin răcire rapidă la temperaturi extrem de scăzute, mult sub zero grade Celsius – un proces cunoscut sub numele de crioprezervare.

Crioprezervarea presupune răcirea organelor în azot lichid pentru a preveni formarea gheții, stabilizându-le într-o stare asemănătoare unui solid, păstrându-le structura moleculară. „Nu sunt convinsă că acest (artefact) este singura și unica excepție de la această regulă.”

Giordano a afirmat că nu există nicio îndoială că sticla are o origine organică. Cercetări anterioare au demonstrat că neuronii și proteinele din creierul individului au fost conservate, a subliniat el.

Vulcanul Vezuviu, localizat în Italia

Amintim că Vezuviul este cel care stârnește, poate, cel mai mare interes în rândul specialiștilor și nu numai. Vulcanul italian este singurul activ din Europa continentală, fiind considerat unul dintre cei mai periculoși de pe Terra.

Asta din cauză că, în urma numeroaselor sale erupții, și-au pierdut viața, probabil, câteva zeci de mii de oameni și au fost cauzate pagube semnificative.

Urmărește-ne pe Google News