Cum a ajuns în faliment o fabrică veche de 100 de ani, care putea produce 10 milioane de perechi de șosete pe an. „Era o activitate uriașă, în trei schimburi”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cel mai important producător de ciorapi din România, cu o istorie de aproape 100 de ani, nu a mai rezistat pe piață. Ciserom Sebeș se va închide în cursul acestei luni, iar cei 98 de angajați care mai există în prezent vor ajunge în șomaj.
Cuprins:
Ciserom, „fabrica noastră”
O parte dintre ei, care îndeplinesc condițiile, ar urma să iasă la pensie. Deciziile manageriale din ultimii ani, concurența mare de pe piață, coroborate cu costurile mari de producție au făcut ca activitatea societății să nu mai fie rentabilă.
Proprietarul companiei, o firmă din Sibiu care a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni în 2024, a decis astfel să închidă fabrica. În lipsa unor alte activități de producție, este posibil ca mai mult de o parte dintre actualele clădiri de pe platforma industrială Ciserom să fie demolate, iar pe terenul eliberat să fie construite blocuri.
Pentru locuitorii municipiului Sebeș, Ciserom, denumire preluată după Revoluția din 1989, era cunoscută ca „fabrica noastră”. Foarte probabil, nu există familie în oraș din care cel puțin o persoană să nu fi lucrat aici în decursul zecilor de ani de activitate. În perioada de glorie, la fabrica de ciorapi lucrau între 3.500 și 4.000 de oameni, care produceau sute de mii de ciorapi în fiecare lună.
Cele mai bune salarii din Sebeș
Din familia lui Mihai Petrescu au muncit la Ciserom cinci persoane. Mai întâi el, apoi soția, doi băieți, o fată, apoi și nurorile sale. „Am început să lucrez la fabrica de ciorapi în anul 1968. Am făcut șapte clase și trei de profesională. Am fost ajutor de maistru, adică reparam mașinile de tricotat. Avem 17 mașini pe care trebuia să le întreținem și să le reparăm când era nevoie. O dată la trei-patru luni le făceam și o revizie. Trebuiau să meargă bine, ca să se facă planul”, spune Mihai Petrescu, acum în vârstă de 79 de ani.
Acesta a lucrat la Ciserom 31 de ani și 10 luni și de aici a ieșit și la pensie. A reparat mașini de tricotat românești, apoi dintre cele aduse din străinătate. „Îmi amintesc că la un moment dat au adus 230 de mașini. Era o activitatea uriașă, în trei schimburi. Eram cel mai bine plătiți din Sebeș. Mai erau Căprioara și fabrica de hârtie la Petrești, dar la noi era mult mai bine. Îi spuneam «fabrica noastră». Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”, mai spune fostul angajat al fabricii.
Mihai Petrescu afirmă că la nivelul angajaților nu s-a simțit aproape deloc trecerea de la economia centralizată în sistemul comunist la cea de piață. „Aveam chiar pe hol, când intram la birouri, o hartă mare cu țările în care se exportau ciorapi. După Revoluție, la un moment dat erau 35 de țări marcate pe hartă. Deci nu s-a simțit aproape deloc atunci. În timp însă, oamenii au fost din ce în ce mai puțini, mașinile s-au învechit și altele noi nu au mai adus. S-a tot schimbat și situația cu acțiunile. Fiecare și-a acaparat cât mai multe pentru a ajunge director”, își amintește vârstnicul din Sebeș.
Privatizare prin MEBO
Fabrica de ciorapi a fost privatizată, ca multe alte foste întreprinderi comuniste din România, prin intermediul celebrei metode MEBO. După transformarea în societate pe acțiuni, statul le-a oferit muncitorilor dreptul pentru cumpărarea acțiunilor și, implicit, a societății în schimbul unor sume modice. S-a constituit o asociație a salariaților, care a devenit, astfel, acționarul majoritar. În timp, persoane care dețineau resurse financiare au cumpărat acțiuni de la angajați, devenind majoritari în cadrul asociației salariaților.
„A fost a doua din Europa fabrica noastră. Nu mi-a căzut deloc bine când am auzit că se închide. E păcat pentru oameni, mai ales că sunt mulți care mai aveau foarte puțin până la pensie. Am prins momente frumoase acolo, pentru că mi-a fost dragă meseria, am prins-o imediat. Din tractorist, cum m-am pregătit la profesională, am devenit tricoter, dar mi-a plăcut”, mai spune fostul angajat al societății Ciserom.
Mihai Petrescu mai afirmă că în perioada de glorie, fabrica avea o productivitatea foarte mare. „Se făceau milioane de ciorapi în câteva luni. O muncitoare producea chiar și 500 de perechi pe un schimb. Calitativ, erau cei mai buni. Nu se rupeau cu una, cu două. De aia s-au și exportat în atâtea țări, pentru că erau de cea mai bună calitate”, a completat vârstnicul.
Vânzarea șosetelor de pe stoc
La sediul fabricii din Sebeș se mai lucrează doar la vânzarea șosetelor aflate pe stoc. Micul magazin de prezentare de la parterul clădirii este asaltat zilnic de sute de oameni care cumpără șosete cu 3 lei sau 5 lei perechea. Anterior, în comerț, șosetele Ciserom se vindeau cu minimum 8 lei. Angajații nu vor să vorbească despre ceea ce va urma. Spun doar că li s-a transmis că fabrica se va închide și vor fi disponibilizați cu drept de șomaj.
Pentru mulți dintre cei 98 de angajați va fi greu să își găsească un loc de muncă. Media de vârstă depășește 50 de ani, în condițiile în care în ultimii 10 ani nu s-a mai angajat niciun tânăr cu vârsta sub 30 de ani.
Performanța financiară a companiei Ciserom SA Sebeș a variat, reflectând atât perioade de profitabilitate, cât și de pierderi importante.
În 2023, societatea a înregistrat o pierdere netă de 1.808.408 lei, cu o cifră de afaceri de 19.013.606 lei. În 2022, fabrica a fost pe profit (31.538 de lei), după ce în anul anterior, pierderile au fost de aproape un milion de lei. În raport cu activitatea a fluctuat și numărul angajaților. Astfel, dacă în 2018, la Ciserom mai lucrau 308 oameni, în 2022, numărul acestora a ajuns la 197, iar în 2023 - la 157. Compania a început anul 2025 cu mai puțin de 100 de angajați.
Ciserom avea o capacitate de producție de 10 milioane de perechi de șosete și exporta produsele în Germania, Italia, Franţa, Anglia, Olanda, SUA, Israel, Estonia sau Belgia. Pachetul majoritar de acțiuni (70,42%) al societății din Sebeș a fost cumpărat anul trecut de firma Lex Imob Invest SRL Cristian, județul Sibiu. Obiectul de activitate al noului proprietar este „dezvoltarea imobiliară”.
Firma din Sibiu a avut în 2023 un singur angajat, o cifră de afaceri de 343.760 de lei și o pierdere de circa 100.000 de lei. Proprietarul acesteia a devenit director la Ciserom Sebeș și a decis să închidă fabrica de ciorapi, după ce a consultat situația economică a companiei. Disponibilizările încep în 15 martie 2025 și se vor finaliza într-o perioadă de câteva luni.
Scrisoare către Guvern, fără răspuns
În august 2024, reprezentanții societății au solicitat Guvernului, alături de cei ai Braincof Brăila și ai Federației Sindicatelor Libere din România, adoptarea unor măsuri pentru sprijinirea investițiilor în industria textilă. Companiile au propus facilități fiscale precum reducerea taxelor și impozitelor pe forța de muncă, cu 75% pentru următorii doi, trei ani.
Banii economisiți ar fi urmat să fie investiți în renovarea și reabilitarea clădirilor industriale, în achiziția de echipamente și utilaje moderne, dar și în cercetarea și dezvoltarea propriei mărci. S-a mai propus excluderea acestor reduceri pentru clienții de lohn, pentru a se păstra beneficiile în economia națională.
„Considerăm că este necesară instituirea unui fond special de investiții destinat companiilor din industria textilă, administrat în parteneriat public-privat, care să sprijine inițiativele inovative și să faciliteze accesul la tehnologii avansate. Acest fond va oferi un sprijin esențial companiilor din acest sector, facilitând modernizarea și inovația. Aceasta poate conduce la creșterea competitivității industriei textile românești pe piața internațională, crearea de locuri de muncă și contribuția la dezvoltarea economică sustenabilă a țării”, se arăta în scrisoarea transmisă Guvernului. Demersul celor două societăți din industria textilă a rămas fără răspuns din partea autorităților.
Istorie de 98 de ani
Fabrica din Sebeș a fost înființată în anul 1927 de cetățeanul german Gustav Bahner sub denumirea de GBL. În 1928, GBL a preluat Uzinele Textile Românești, modernizând producția și aducând specialiști din Germania. A funcționat cu 150 de muncitori și o producție lunară de 210.000 de perechi de ciorapi.
În 1944, fabrica a fost naționalizată, continuând să producă șosete și textile atât pentru piața internă, cât și pentru export. Între 1946 și 1954, unitatea a funcționat sub administrare sovietică și a fost redenumită TEBA (Textila Banat), nume folosit și astăzi de locuitorii mai în vârstă ai Sebeșului. În 1954, fabrica a trecut sub administrare românească, devenind Fabrica de ciorapi și tricotaje Sebeșul.
În 1990, societatea și-a schimbat numele în Ciserom (Ciorapi-Sebeș-România), simbolizând tradiția șosetelor românești de calitate. În 1995, compania a fost privatizată și a început un program de modernizare a atelierelor cu mașini electronice de tricotat ciorapi. Declinul a început să se resimtă acut după pandemia de COVID-19.
DeDaia 13.03.2025, 09:35
Alti afaceriști care vor asistenta sociala. Alții care vor sa ofere salarii speciale in timp ce un amarat de vânzător plătește toate taxele. Eu nu înțeleg cum supraviețuiesc firmele din Polonia sau alte țări fără subventii
1111 13.03.2025, 10:53
Firmele precum Zara si Mango (Spania), LC Waikiki (Turcia), Reserved (Polonia), HM (Suedia), etc, cum reusesc sa fie profitabile peste tot in lume, fara interventia statului? Voi din Romania de ce nu puteti?
PentruPace 13.03.2025, 11:33
Daca in locul fabricii se fac blocuri...e clar !!! Multumiti Psd/Pnl/Usr ptr "privatizarile" din Romania si interesului ptr cetatenii romani!!
IulianH6 13.03.2025, 12:49
Perfidul PSD au Falimentat, Demolat, dat la Fier vechi sute de fabrici romanesti in 35 de ani. Nu mai produceti nimic, importati totul, făină, biscuiti, macaroane, legume, fructe, carne, cuie, șuruburi, scule, tablă, fier, oțel, ciorapi, haine, încălțăminte, hrană, etc si apoi le plătiti cu ce ? vă împrumutati si îndatorati cu miliarde de euro, si astfel sunteti datori vânduti pe sute de ani, si le plătiti altora dobânzi uriase. Apoi mergeti la străini prin UE si le culegeti căpșunile, ceapa, castravetii, sparanghelul. Halal mentalităti, halal guvernanti, mai votati sistemul perfid.
Ttyy 13.03.2025, 16:55
Va spun eu... euro este 4.94-4.97 de 4-5 ani, cand benzina era sub 5 lei. Un importator cumpara, in 2020, sosete afara de 100E le vindea aici la 540L. Mergea si fabrica sa produca la 490L sa vanda la 540L. In 2025 importatorul cumara tot cu 100E si vinde cu 600L, dar producatorul nu poate sa produca cu 650L sa vanda cu 600L. Asta pt ca guvernul si bnreul tine euro, artificial, sub 5 lei!!! Producatorii pierd si importatorii castiga si la pret de dumping. Aia sunt tradatorii de tara. Cumperi euro ieftin si aduci de afara, iar in tara se produce scump si se vinde scump. Asta e diferenta.
parpalache 13.03.2025, 21:46
In condițiile in care deficitul comercial este de 35-40 mld.de dolari pe an(daca importam 50% din...alimente),poți sa-ți dai seama și singur ce ar insemna pentru Țara un dolar la 10 lei!Daca ar fi fost bine,am fi trecut la moneda euro!
dabaca2020 13.03.2025, 19:38
Ttyy @ , gresit China produce ieftin si prost ,iar romanii nu se uita la pret ,