Cum a ajuns navetismul una dintre cele mai mari probleme ale Iașiului: autoritățile vor 1,2 miliarde de lei pentru un tren metropolitan

În fața unei realități ignorate ani la rând de autorități, soluția „salvatoare” ar fi introducerea trenului metropolitan. Un proiect de 1,2 miliarde de lei care ar trebui finalizat peste patru ani. Dar nici această investiție majoră nu va produce efecte imediate: estimările arată că, în 2040, 10% dintre navetiști ar urma să utilizeze trenul față de 1% în prezent. 

Creștere demografică explozivă în periurban

Migrația ieșenilor din municipiu în periurban a transformat localitățile limitrofe în „cartiere-dormitor” ale orașului. Un exemplu relevant este Miroslava. Dacă în 2015 comuna avea în jur de 15.000 de locuitori, astăzi populația depășește 35.000 de persoane. Creșteri similare, ca procent, au avut loc și în Valea Lupului, Ciurea, Bârnova, Tomești, Holboca sau Rediu.

În studiul de fezabilitate aferent trenului metropolitan, proiectantul TPF Inginerie arată că acest fenomen de suburbanizare este unul dintre factorii principali ai creșterii navetismului. Majoritatea navetiștilor se deplasează zilnic în municipiu pentru a ajunge la locul de muncă. 

„Sectoarele economice care atrag cel mai mare număr de navetiști sunt construcțiile, comerțul și transporturile. De asemenea, sectoarele de servicii (precum IT&C și financiar) joacă un rol important, atrăgând navetiști cu un nivel de educație superior”, conform studiului. 

În prezent, Zona Metropolitană Iași (ZMI) are peste 520.000 de locuitori, adică mai bine de jumătate din populația întregului județ. 

Nouă din zece navetiști ajung în Iași cu mașina

Un număr exact al navetiștilor spre municipiul Iași nu este cunoscut autorităților. Dar au fost analizate o serie de date care indică amploarea fenomenului.  Proiectanții trenului metropolitan vorbesc despre aproape 60.000 de deplasări zilnice în Iași: 90% dintre navetiști circulă cu mașina, 9% folosesc transportul public, iar 1% ajung cu trenul. Dar aceste deplasări au fost contabilizate doar pe străzile din lungul coridoarelor feroviare și cuprind inclusiv fluxuri interne din municipiu care pot fi deservite de trenul metropolitan.

Un alt studiu, realizat anul trecut de Asociația Zona Metropolitană Iași în parteneriat cu Banca Mondială, arăta că peste 22.000 de elevi din comunele limitrofe Iașiului sunt în majoritate covârșitoare școlarizați în municipiu. Influența navetismului școlar devine evidentă în perioade de vacanță, atunci când aglomerația de la intrările în oraș scade vizibil. 

O informație relevantă este și în rezultatele recensământului din 2021: circa 40.000 de ieșeni care locuiesc în mediul rural au declarat că au jobul într-o localitate urbană, iar municipiul Iași concentrează cele mai multe locuri de muncă din județ.

„Tendințele de dezvoltare au urmat în principal marile axe rutiere, transformând localități precum Valea Lupului, Miroslava, Ciurea și Bârnova în adevărate extensii rezidențiale ale municipiului Iași. Aceste zone, în special cele din primul inel periurban, au cunoscut o creștere accelerată a numărului de locuințe, confirmând existența unui număr tot mai mare de rezidenți ale căror activități cotidiene – locul de muncă, studiile sau accesul la servicii – sunt strâns legate de municipiul Iași”, spun proiectanții trenului metropolitan.

În aceste condiții, adaugă specialiștii, fluxurile de navetiști au ajuns să genereze „praguri de hiper-congestie”, în special la intrările din vestul și sudul orașului, cu efect de domino pe toate arterele principale ale Iașiului. Date de trafic făcute publice de Primăria Iași în trecut indicau un tranzit zilnic de circa 85.000 de mașini (intrări și ieșiri) pe toate punctele de acces în municipiu.

La finalul anului trecut, un studiu realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare arăta că șoferii din municipiul Iași pierd anual 9 zile de lucru din cauza aglomerației în trafic.

„Existența unui număr mare de linii metropolitane (22 de trasee) și a unui număr extins de comune deservite reprezintă o dovadă concretă a unei piețe de navetiști bine conturate”, spun proiectanții, cu referire la traseele de autobuz introduse anul trecut de operatorul local de transport din Iași spre comune limitrofe. În prezent, pe acest tip de transport sunt înregistrate circa 5.500 de deplasări zilnice. Spre diferență, cu trenul sunt 785 de deplasări, în timp ce autoturismul este de departe opțiunea preferată a navetiștilor (53.510 deplasări).

Zonele industriale se mută în periurban

Apariția unor noi poli industriali în periurban ar putea duce la o scădere a numărului de navetiști spre Iași. Un astfel de fenomen se-ntâmplă deja: la circa 8 km de municipiu, într-o zonă industrială comună Iași – Miroslava, lucrează peste 5.000 de persoane. Cele mai multe dintre acestea au locul de muncă în parcul industrial amenajat pe teritoriul comunei limitrofe. În această zonă se află și fabrica Antibiotice.

„Cea mai atractivă localitate pentru persoanele care își desfășoară activitățile curente în altă localitate decât cea de domiciliu este municipiul Iași, reprezentând 81% din destinațiile deplasărilor în scop de navetă, următoarea fiind comuna Miroslava, cu 6% dintre deplasări”, conform studiului aferent trenului metropolitan.

Activități de producție, logistică și unități comerciale de mare amploare din periurban, care concentrează un număr mai mare de locuri de muncă, mai sunt amplasate în Valea Lupului, Holboca sau Tomești.

Soluția „salvatoare”: trenul metropolitan

Una dintre soluțiile pentru o mai bună mobilitate la nivel metropolitan constă în utilizarea coridoarelor feroviare existente. În acest sens, autoritățile ieșene speră să obțină finanțare europeană pentru introducerea trenului metropolitan. Proiectul are o valoare de 1,2 miliarde de lei și va fi depus la Ministerul Transporturilor până la finalul lunii iunie. 

Însă Iașiul a întârziat cu cel puțin 5 ani realizarea studiului de fezabilitate. Între timp, Clujul și Oradea au semnat contractele de finanțare pentru investiții similare, iar Iașiul concurează acum cu Brașovul pentru fondurile rămase disponibile.

Investiția de la Iași vizează reabilitarea și adaptarea a peste 55 km de cale ferată, cu scopul înființării a trei linii metropolitane pe axele vest-est și nord-sud pe care să circule trenuri cu o capacitate de până la 150 de locuri și cu o frecvență de 60 minute. Potrivit proiectului, 23 de stații vor fi amenajate de-a lungul liniilor față de șapte cât sunt în prezent. Cele trei axe principale de circulație vor fi dinspre Podu Iloaiei, Piciorul Lupului (cu întoarcere în Bârnova) și Cristești Jijia. Într-o etapă ulterioară, de la Cristești, linia metropolitană ar putea fi prelungită la Ungheni ceea ce ar oferi proiectului un caracter transfrontalier. 

Într-un sondaj efectuat de proiectanții trenului metropolitan, 47% dintre respondenți au declarat că ar renunța la autoturismul personal pentru unele deplasări, iar alți 44% au susținut că ar folosi doar servicii de transport feroviar dacă acestea ar fi îmbunătățite. 

Sondajul a fost făcut online, fără rigoare sociologică. În plus, procentul intră în contrast puternic cu modelarea făcută de proiectanți care arată o cotă de 10% dintre navetiști ar utiliza trenul metropolitan, cel puțin în primă fază. Dar diferența apare întrucât răspunsurile din sondaj măsoară intenții declarative, în timp ce modelarea estimează comportamentul real.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro