De ce este iulie considerată „luna lui Cuptor” în tradiția românească? Obiceiuri și superstiții
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Iulie înseamnă vacanțe, soare, mare și multe zile de plajă. În tradiția populară, cea de-a şaptea lună a anului este supranumită în popor „luna lui Cuptor”, însă originea și semnificația acestei denumiri rămâne și astăzi o necunoscută pentru mulți dintre români.
Cuprins:
Lunile anului - „cei doisprezece fii ai Anului”
Pentru a înțelege pe deplin semnificația lunii lui Cuptor ar trebui să privim asupra întregului sistem în care se înscrie aceasta. În mitologia populară românească, lunile anului erau considerate „cei 12 fii ai Anului” sau ramurile unui copac foarte bătrân.
Fiecare dintre ele avea, în lumea satului românesc, o denumire diferită de cea oficială și, cel mai important, o semnificație aparte, legată fie de o activitate specifică din viața oamenilor ori de o tradiție anume, fie de o observație asupra stării vremii.
În acest fel, ianuarie a fost supranumit „Gerar”, „Ghenarie” sau „Calindariu”, fiind luna în care se vedea cum va fi vremea in perioada urmatoare. Februarie este denumit „Făurar” sau „luna lupilor”, care sugera momentul începerii pregătirilor pentru muncile agricole. Martie era supranumită „Mărțișor” sau „Germănar”, denumiri care fac trimitere la venirea primăverii, trezirea naturii la viață și la vechile legende ale Babei Dochia. Aprilie este denumită „Prier”, deoarece această perioadă este considerată prielnică pentru activitățile agricole. Mai este cunoscută și sub numele de „Florar”, datorită exploziei de vegetație și a naturii care înflorește spectaculos în această perioadă, iar iunie este supranumită „Cireșar”, deoarece este perioada în care se coc cireșele. Iulie este considerată cea mai călduroasă lună din tot an, de aici și denumirea de „luna lui Cuptor”, potrivit lapensiuni.ro.
Iulie este considerată perechea lui „Făurar”, deoarece se spune că, pe cât de frig va fi în februarie, pe atât de cald va fi în iulie. Urmează august sau „Gustar” ori „Secelar”, care aduce belșugul legumelor și fructelor, septembrie este supranumită „Răpciune” datorită răcirii treptate a vremii. Luna octombrie este supranumită „Brumărel”, deoarece în această perioadă temperaturile scad, iar dimineața începe să cadă bruma pe sol. Noiembrie este cunoscută și ca „Brumar”, fiind perioada din an în care temperaturile scad considerabil, în timp ce lunii decembrie i se mai spune „Undrea” sau „Ningău”, luna cea mai bogată lună în sărbători și prevestiri pentru anul următor.
Luna iulie: ce trebuie să știi
Iulie este cea de-a șaptea lună a anului și una dintre cele șapte luni gregoriene care au 31 de zile. Totodată, iulie este a doua lună de vară, după iunie și înainte de august, fiind cea mai fierbinte din emisfera nordică.
Echivalentul său în emisfera sudică este ianuarie. În emisfera de sud, însă, iulie este, în medie, cea mai rece lună a anului, fiind a doua lună de iarnă. Din punct de vedere astrologic, iulie debutează cu Soarele în zodia Racului și se încheie sub semnul Leului, notează eastrolog.ro.
Din perspectivă astronomică, începutul celei de-a șaptea luni găsește Soarele în constelația Gemenilor, iar finalul în constelația Racului. În iulie, ziua are 14 ore, iar noaptea 10 ore. La începutul lunii, soarele răsare la ora 5:35 și apune la ora 21:04, în timp ce, la sfârșitul lunii, răsăritul are loc la ora 6:02, iar apusul la ora 20:42. Referitor la fazele Lunii, pe 6 iulie are loc Luna Nouă (ora 1:57), pe 14 iulie – Primul Pătrar (1:49), pe 21 iulie – Luna Plină (13:17), iar pe 29 iulie – Ultimul Pătrar (00:53), conform informațiilor publicate pe site-ul astro-urseanu.ro.
Tradiția spune că piatra prețioasă asociată lunii iulie este rubinul, simbol al recunoștinței, iar florile reprezentative sunt Larkspur (Delphinium) și Nufărul (Nymphaea nouchali).
Originea denumirii de „luna lui Cuptor”
Denumirea actuală a lunii provine de la numele împăratului Gaius Iulius Cezar, care era născut chiar în această lună – în limba latină, „iulius” se traduce prin „tânăr”. După cum am precizat deja, în Antichitate, iuliea se numea Quintilis, fiind a cincea lună în calendarul roman care debuta în martie. Ea a fost redenumitî în Iulius în anul 44 î.Hr., în semn de omagiu pentru Iulius Cezar, care fusese asasinat la Idele lui Martie.
Aceasta era o zi din calendarul roman care corespundea datei de 15 martie, marcată de sărbători religioase, şi era considerată ultima zi pentru achitarea datoriilor la romani. Acest moment a rămas în istorie drept un punct de cotitură pentru Roma Antică, simbolizând trecerea de la Republică la Imperiu. În același timp, vechii greci numeau luna iulie Hekatombaion, deoarece era a şaptea lună a anului lor, în timp ce anglo-saxonii foloseau denumiri precum „Maed-monath” (înflorirea pajiştilor) şi „Hey-monath” (luna fânului).
În spaţiul românesc, iulie este cunoscută și sub denumirea populară de „luna lui Cuptor”, care este inspirată de căldura toridă specifică acestei perioade a verii. De menţionat este că aceasta nu este singura denumire populară românească atribuită lunii iulie. În sursele etnografice mai apar şi sintagmele „Luna fierbinţelilor” sau „Luna coacerilor”, ambele evidenţiind arşiţa puternică şi procesul de coacere a roadelor pe câmp.
Cum a devenit iulie luna a șaptea a anului
Istoric vorbind, vechiul calendar roman avea în Antichitate doar zece luni şi se presupune că ar fi fost conceput de regele Romulus, în jurul anului 753 î.Hr. Acel calendar avea în total 304 zile, deoarece ianuarie şi februarie nu existau pe atunci. De asemenea, anul debuta pe atunci în luna martie (martius), în timp ce iulie era a cincea lună, fiind denumită la început mens quintilis, un nume care provine din latinescul „quintus” (al cincilea) şi avea doar 29 de zile, relatează timenddate.com.
Denumirile şi simbolurile lunilor au suferit transformări de-a lungul timpului, unele fiind modificate chiar prin intervenţia bisericii. Potrivit unei vechi legende, Numa Pompilius, al doilea rege al Romei (715-673 î.Hr.), ar fi adăugat cele două luni de iarnă la începutul calendarului. Ca urmare a acestei reforme, calendarul roman a fost recalibrat pentru a se sincroniza cu anotimpurile, ajungându-se în final la actuala structură cu 12 luni pe care o folosim şi astăzi.
Calendarul Iulian și reforma lui Cezar
Mult mai târziu, în anul 154 î.Hr., a avut loc o revoltă în urma căreia Senatul Roman a fost obligat să mute începutul anului civil cu două luni mai devreme, de la 1 martie, pe 1 ianuarie. Această schimbare a făcut ca iulie să devină în mod oficial a şaptea lună încă din anul 153 î.Hr., însă denumirea iniţială a fost menținută pentru încă 110 ani. Cu toate acestea, romanii au continuat multă vreme să celebreze Anul Nou tot la 1 martie, la fel cum o făcuseră și înainte, însă istoricii nu pot preciza care a fost momentul exact al schimbării, estimând că tranziţia s-ar fi întins pe durata mai multor secole.
În anul 46 î.Hr., împăratul Iulius Cezar a impus un nou calendar, cunoscut sub denumirea de calendarul Iulian, prin care a fost introdusă o zi suplimentară la fiecare patru ani (ziua bisectă). Au fost adăugate zece zile la an, ajungând astfel ca luna iulie să aibă 31 de zile.
Sărbători, obiceiuri și superstiții în luna iulie
Calendarul popular al lunii iulie cuprinde numeroase sărbători și obiceiuri legate de seceriș și de forțele potrivnice omului, cum ar fi Cosmandinul (Sfinții Cosma și Damian), Ana-Foca, Panteliile, Paliile, Parliile, Circovii de Vară, Sântilie, Ilie-Pălie, Sfântul Ilie și Sfântul Pantelimon. Tradiția populară împarte luna lui Cuptor în patru săptămâni distincte, și anume „Săptămâna secerişului”, „Săptămâna Panteliilor”, „Săptămâna lui Sântilie” și „Săptămâna Verii”.
Prima săptămână este consacrată lucrărilor câmpului, în special secerișului grâului, perioadă în care munca se desfășura, conform obiceiului, din zori până la asfințit. A doua săptămână este dedicată surorilor temute ale Sfântului Ilie, cu manifestări specifice care se prelungesc până pe 27 iulie. Cea de-a treia săptămână îl are în prim-plan pe Sfântul Ilie, considerat zeul focului și al Soarelui, cel care controlează ploile, declanșează tunetele și fulgerele și pedepsește spiritele rele indiferent de locul unde s-ar ascunde acestea, lovindu-le cu biciul său de foc, notează agerpres.ro, care citează site-ul Artatraditionala.ro.
Cultul său este puternic înrădăcinat în tradițiile românilor de pretutindeni, mai ales în comunitățile pastorale. În sfârșit, cea de-a patra săptămână celebrează cel mai torid anotimp al anului. Ciclul popular al lunii iulie se încheie pe 31 iulie, odată cu sărbătoarea Ursul Mare, denumire tradițională dată constelației Ursa Mare, care în nopțile de vară indică miezul nopții. Nu în ultimul rând, tradiția populară a păstrat și o serie de superstiții specifice lunii lui Cuptor. Astfel, se crede că pe cât de cald va fi acum pe atât de frig va fi în februarie.
De asemenea, pentru a ține bolile la distanță, oamenii îi cinstesc pe Frații Cosma și Damian. Cei care aleg să muncească în zilele dedicate surorilor lui Sântilie riscă să se aleagă cu arșiță și recolte pârjolite, în timp ce, dacă se va munci de ziua Ana-Foca în vie, razele soarelui vor dogorî peste acesta și se va usca. În sfârșit, se spune că cei care se căsătoresc în iulie vor avea drept unică bogăție frumusețea sentimentelor care i-au unit.
Foto: Shutterstock.com
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
