Digitalizarea administrației în România: cererile online se completează pe calculatoarele de la ghișee

Mai mult, instituțiile statului au ajuns acum să trimită cetățenii către platforme private, ceea ce în final creează costuri suplimentare și nervi.

Marea digitalizare a statului, începută în urmă cu 10 ani prin activarea portalului Ghișeul.ro, culminează în acest an cu terminarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care statul român și-a asumat mai multe programe de investiții în dezvoltarea infrastructurii sale.

Digitalizare fără opțiuni

Mai grav este că unele instituții publice s-au „digitalizat” în sensul că au eliminat total posibilitatea de depunere a actelor la ghișee, ceea ce mai departe lovește în cetățenii fără competențe.

Și nu sunt puțini: un raport al Eurostat citat de DailyBusiness arată că România este codașa Europei, având doar 31,8% dintre cetățeni pregătiți digital.

Astfel, două treimi din cetățeni pur și simplu nu au nicio treabă cu digitalizarea, iar ei devin practic „invizibili” pentru primăriile și instituțiile care nu mai acceptă lucrul la ghișeu.

Primăriile Sectoarelor 3 și 4 din București sunt printre cele care se laudă că fac toate activitățile online.

Multitudine de platforme

Chiar și cei cu competențe se lovesc apoi de următorul „zid”: fiecare instituție are propria platformă, propriul site, unde trebuie să te înregistrezi, să fii verificat, să treci de toți pașii.

Ca apoi să nu meargă.

„De la 1 decembrie 2025, la Primăria Sectorului 3 totul se face exclusiv online. Am încercat să fac programare prin platforma de pe site-ul Direcției de Taxe și Impozite Sector 3, dar nu merge. Dă erori, practic nu am putut să fac nimic. Le-am și scris pe email, dar mi-au spus că ei nu pot să îmi facă programare pe mail și că trebuie să fac online. Mi-au trimis din nou link către platforma lor și către ConectX”, spune un cetățean care acuză că s-a lovit de birocrația online.

Privatizarea birocrației

Platforma ConectX nu este de stat, ci este privată. Conform Ziarului Financiar, aceasta a fost creată de George Anghel, fost co-leader al proiectului Ghişeul.ro şi Gabriel Al-Baba.

Platforma a fost creată cu 10 milioane de euro și integrează peste 80 de instituții ale administrației publice locale.

Poți, de exemplu să accesezi DGASPC Sector 2, Direcția Taxe și Impozite de la Sectorul 3, Consiliul Județean Brașov, Protecția Copilului, poți cere ajutor pentru energie, ajutor social sau de înmormântare, poți cere asistență de sănătate, poți cere certificate de urbanism, autorizații de acces la drumuri sau poți înscrie copiii la școală sau grădiniță.

„E un coșmar”

Numai că aceasta necesită certificate digitale pentru a putea semna documente. Care costă. Iar alte probleme izvorăsc din modul cum e gândită.

„Știu problema. Și eu m-am lovit. Platforma ConectX înțelegea că o asociație trebuie să fie reprezentată doar de președinte, care să aibă semnătură calificată. Cerințe care nu există în lege. Pui un fel de cerber privat în fața primăriei. E un coșmar de digitalizare. În loc să simplifice lucrurile, pur și simplu enervează oamenii”

Bogdan Manolea, președinte al Asociației pentru Tehnologie și Internet

Când platforma nu știe toate spețele

Problema este că inclusiv pentru cei care se descurcă cu internetul și gadgeturile, platforma pur și simplu nu este gândită pentru multitudinea de spețe care pot exista în realitate.

La sediul din Direcției Taxe și Impozite Sector 3 din strada Câmpia Liberății angajații era instruiți să ofere asistență tehnică cetățenilor. Doar că ei recomandau și foloseau doar ConectX, nu platforma proprie a primăriei.

Joi la ora 11, era deja o hărmălaie de nedescris. Înăuntru, cam 50 de oameni înghesuiți, plus o mână de angajați ai direcției.

Vreo 20 de oameni stăteau la coadă pentru a-și activa contul pe ConectX. Această procedură se face la ghișeu.

Paznicul dă oamenilor formulare de hârtie pe care să le completeze ca să se înregistreze pe ConectX.

Apoi, când îți vine rândul stai pe scaun, prezinți buletinul, ți se fac procedurile, aștepți e-mail de confirmare, introduci cod. Simplu.

Doar că nimic nu e simplu. În unele cazuri, activarea a durat chiar și jumătate de oră. Sistemul pur și simplu nu trimitea datele pe e-mail. Timp în care coada nu se mișca.

Multitudini de probleme

În alte cazuri nu merge deloc. Cei care au buletine noi, mici, cu cip, sunt fără rezolvare. Platforma nu le recunoaște actele. Angajații pur și simplu ridicau din umeri.

La coadă vin în principal persoane vârstnice. O bunică de 69 de ani avea o problemă specifică: „Am o problemă la Cadastru, mi s-a găsit după măsurători că am o suprafață mai mică decât în acte, acum trebuie să depun noile acte”.

Altei pensionare i s-a calculat un impozit mai mare decât trebuie și acum a venit să rectifice situația.

Un tânăr corporatist, la costum și cu ochelari e digitalizat: a făcut toate procedurile online, dar nu i s-a activat contul. Deja totul durează de patru zile și nu a primit niciun răspuns. E supărat ca a trebuit să își ia liber de la muncă pentru a sta la coadă.

Un cuplu are altă problemă: vrea să facă un transfer de dosar, după ce s-a mutat.

O domnișoară și-a vândut mașina, are nevoie de atestat fiscal. Acum stă la coadă pentru activarea contului de ConectX.

O doamnă îmbrăcată gros a venit după o adeverință. I se spune scurt că nu mai există program la ghișeu. Începe să se certe zgomotos la telefon cu fiica, care nu înțelege cum de nu se mai pot lua acte de la ghișee.

O pensionară tunsă scurt renunță la statul la coadă: „Ies afară, nu mai avem aer aici”. „Respirăm oxigen online”, izbucnește, ironic, un tânăr din coadă, nemulțumit și el de așteptare.

Termen de 20 de zile pentru un simplu act

Angajatele direcției se plimbă printre oameni și îi întreabă pe fiecare ce problemă au. Încearcă să îi ajute punctual. Sunt bine intenționate, dar problemele le copleșesc.

Li se spune oamenilor că după crearea contului și cererea online termenul de rezolvare este de 20 de zile.

Doar că unele probleme nu au niciun fel de rezolvare digitală.

Un cuplu este deja nervos. Cei doi au un contract de vânzare a unei locuințe: „În 30 de zile expiră contractul, ar trebui să faceți mai repede!”

„S-au dat afară 50 de oameni, sunt multe lucrări…”, vine replica angajatei.

Cereri asistate

După ce li se activează conturile online, cei interesați stau la alte cozi. În sală există patru calculatoare la care oamenii trebuie să se pună și acolo să își facă cererile „online” pentru ce au nevoie.

Aici totul se desfășoară cu viteza melcului: dacă înainte angajații de la ghișee preluau ei munca după ce cetățenii veneau cu actele, acum fiecare contribuabil trebuie să își introducă datele, să scaneze buletine și documente, să nu greșească CNP-uri, să plătească certificate digitale.

La absolut fiecare rând, angajatele direcției îi ghidează ce să bifeze și să completeze, la fel ca și casierele de la supermarketuri care ajută copiii și bătrânii la casele digitale.

Acuzații de discriminare

Bogdan Manolea de la Asociația pentru Tehnologie și Internet acuză statul că își discriminează propriii cetățeni.

„Este o discriminare. Statul te obligă la ceva, dar nu te lasă să faci acel ceva. E kafkian! Primăriile te obligă să faci asta, să folosești platforme precum ConectX, dar ar fi trebuit să existe alternative. De exemplu, la plăți ai Ghișeul.ro, dar poți plăti taxele locale și prin CEC sau Poșta Română. Nu toți oamenii sunt la fel, nu toți avem aceleași competențe”, susține acesta.

„Administrația trebuie să fie pentru toți. Dar pe ei îi interesează doar de ei. E o problemă cronică. Această digitalizare se face contra cetățeanului”, conchide expertul.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE