Cuprins:
Este evident că negocierile vor fi dificile și îndelungate și nu este sigur că părțile vor putea ajunge la un compromis în această etapă a războiului. Mai mult, este încă dificil de judecat care vor fi contururile viitorului acord de pace.
Sunt 4 tipuri de acorduri de pace care pot fi aplicabile Ucrainei și au fost încheiate de țările beligerante, în trecut.
Scenariul coreean: așteptarea permanentă a unui nou război
Înainte de Al Doilea Război Mondial, Coreea a fost anexată de Japonia. După înfrângerea Japoniei, peninsula a fost împărțită de-a lungul paralelei 38 între Uniunea Sovietică, la nord, și SUA, la sud.
Conflictul militar a început în 1950 când Coreea de Nord a invadat sudul. După trei ani de lupte, s-a semnat un armistițiu în 1953, care a stabilit o zonă demilitarizată de 4 kilometri lățime de-a lungul frontierei.
Formal, cele două Corei rămân în stare de război, nerecunoscându-și reciproc existența până în 1991.
În cazul Ucrainei, un astfel de scenariu ar însemna înghețarea conflictului fără semnarea unor tratate de pace. S-ar crea o zonă demilitarizată de câțiva kilometri de-o parte și de alta a liniei de contact, administrată de Rusia pe o parte și de forțe internaționale pe cealaltă.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_2d7379a1f2b5fadcd25249b12de96c20.jpg)
Ucraina ar continua să considere regiunile ocupate drept teritorii proprii, dar ar renunța la ideea de a-și restabili suveranitatea asupra lor „prin forța armelor”.
Scenariul finlandez: neutralitate și promisiunea de a nu provoca agresorul
După războiul sovieto-finlandez din 1939-1940, Finlanda a pierdut teritorii în favoarea URSS și a acceptat statutul de țară neutră, cu interdicția de a adera la alianțe militare. Și-a redus forțele armate și a acceptat controlul sovietic asupra educației și mass-media.
Pentru Ucraina, acest scenariu ar însemna păstrarea unui sistem democratic și a unei relative libertăți în politica externă, dar cu obligația de a menține neutralitatea și de a-și limita forțele armate.
Kievul ar recunoaște status quo-ul în teritoriile controlate de Rusia, dar în retorica internă nu ar renunța la ele.
Scenariul cipriot: țară divizată cu teritorii nerecunoscute
Cipru este divizat din 1974 între Republica Cipru recunoscută internațional și autoproclamata Republică Turcă a Ciprului de Nord, recunoscută doar de Turcia.
Pentru Ucraina, acest scenariu ar însemna menținerea recunoașterii internaționale ca stat unitar în granițele din 1991, dar divizat de facto.
O zonă-tampon patrulată de forțe ONU ar separa cele două părți.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_21885dda23b4d65125577ad73cca5bb1.jpg)
Scenariul de la Vichy: armistițiu în condiții de ocupație
După înfrângerea Franței în 1940, țara a fost împărțită între zona ocupată de Germania și zona administrată de regimul colaboraționist de la Vichy.
Pentru Ucraina, acest scenariu ar presupune instalarea unui guvern marionetă la Kiev, formal independent, dar de facto controlat de Moscova.
Acesta ar fi forțat să recunoască anexarea Crimeei și a altor regiuni și să accepte prezența militară permanentă a Rusiei.
Deși aceste scenarii oferă niște repere istorice, situația din Ucraina are particularitățile ei și este puțin probabil să urmeze exact unul dintre aceste modele. Negocierile se anunță dificile, iar contururile unui eventual acord de pace rămân incerte în acest moment

parpalache • 27.03.2025, 12:10
Nu va fi pace-daca nu vor și alde Macron și Streamer de la UK!Va fi doar o incetare a focului cu frecvente„replici”ale lui Zelenski cu rachete occidentale!

Rahan5 • 27.03.2025, 10:42
Minciuni ! : ,,Dacă războiul declanșat de Moscova în Ucraina se va termina, în discuție pot fi 4 scenarii: coreean, finlandez, cipriot și Vichy (Franța)"._ Scenariul de baza este cel cu numarul 5, adica Alungarea Completa a banditilor sovietici invadatori care au atacat Ucraina fara Declaratie de Razboi !. Chiar daca o sa dureze 100 de ani !.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_4b1e016aa72d14e27cc7311e049d3eb5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_2eb73a1ea3663c008126011fd7f12eb4.webp)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_d14a138df761ff7b57dd3718a56ad73d.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_a26cd3e760ddfa7bd9a9a6b213c3f2ce.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_8bec86fcdbbeba53638e0ac08bf8c07f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_8ade19b3d3f553fcadc281af11ef8b8c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_375d843c0b63edfd3d5cc97047f11339.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_23bc7b796f5561ba3b2e01df209061b6.jpg)