Cyberbullying, contacte cu necunoscuți și prea puțin ajutor. Cum arată radiografia vieții online a copiilor din România

Internetul a devenit parte din viața de zi cu zi a copiilor și adolescenților. Ei învață, socializează și petrec tot mai mult timp online, iar pentru mulți dintre ei, mediul digital nu mai este separat de viața reală.

În România, jumătate dintre copii petrec aproximativ șase ore pe zi conectați la internet, iar această realitate face ca educația digitală să devină o necesitate, nu doar o opțiune.

În acest context, Salvați Copiii România a prezentat rezultatele inițiativei „Starea de bine digitală a copiilor din România”, un program derulat între septembrie 2025 și iunie 2026, care a ajuns la 21.810 elevi din întreaga țară, de aproape trei ori mai mulți decât ținta proiectului.

60% dintre copii au asistat la situații de cyberbullying

Rezultatele arată că investiția în educația digitală produce efecte concrete.

În urma activităților desfășurate în școli, 41% dintre copii au înregistrat progrese importante în alfabetizarea digitală și dezvoltarea gândirii critice, iar aproape 38% și-au îmbunătățit capacitatea de a identifica riscurile din mediul online și de a se proteja.

Programul nu s-a adresat doar elevilor. Aproape 4.000 de profesori au participat la sesiuni de formare dedicate siguranței digitale, de peste șase ori mai mulți decât obiectivul propus la începutul proiectului.

Totodată, 877 de profesori au fost integrați în rețeaua națională Ora de Net, iar 72 de adolescenți au fost formați ca ambasadori ai programului.

Potrivit Salvați Copiii România, peste o treime dintre copiii cu vârste între 12 și 14 ani au profiluri publice pe rețelele sociale, aproape jumătate au fost contactați online de persoane necunoscute, șase din zece au asistat la situații de cyberbullying, iar 68% au fost expuși unor materiale nepotrivite sau înfricoșătoare.

Poate cel mai îngrijorător indicator este că doar 5% dintre copii cer ajutorul unui adult atunci când întâmpină probleme în mediul online. Cei mai mulți aleg să gestioneze singuri situațiile sau să nu reacționeze deloc.

La alfabetizare digitală și gândire critică online, copiii români îi depășesc pe cei spanioli

Reprezentanții Salvați Copiii atrag atenția că soluția nu este interzicerea accesului la internet, ci dezvoltarea unor competențe care să îi ajute pe copii să folosească tehnologia în siguranță.

„Un copil are, în egală măsură, dreptul să fie informat și dreptul să fie protejat, iar cele două nu pot fi despărțite. Profesorii și adolescenții pe care îi premiem astăzi au înțeles acest lucru și au ales să stea alături de copii în spațiul digital, nu să îi lase singuri acolo. Ei demonstrează că schimbarea reală începe în clasă, prin oameni care își asumă responsabilitatea”, a declarat Gabriela Alexandrescu de la Salvați Copiii România.

Impactul programului a fost măsurat prin instrumentul internațional SMILE, dezvoltat de Save the Children și aplicat atât în România, cât și în Spania.

Evaluarea arată că elevii români au obținut rezultate foarte bune la alfabetizarea digitală și gândirea critică, depășindu-i pe cei din Spania.

• La alfabetizare digitală și gândire critică online, copiii români îi depășesc pe cei spanioli. 41% dintre ei au atins un nivel ridicat, față de 33,4% în Spania, iar progresul a fost și el mai mare (+13,9 puncte procentuale, comparativ cu +9,6 în Spania).
• Cea mai puternică evoluție pentru copiii români apare la reziliența digitală. Ponderea copiilor aflați la nivel ridicat a crescut de la 27,3% la 37,7%, adică un plus de 10,4 puncte procentuale, comparativ cu 39% în Spania. Această apropiere este importantă, pentru că reziliența digitală descrie capacitatea copilului de a face față presiunilor, riscurilor și situațiilor neplăcute din mediul online.
• Elevele din România au înregistrat rezultate foarte bune la comportamente online sigure și pozitive. Ponderea celor aflate la nivel ridicat a crescut de la 57,1% la 64% (față de băieți – 49,7%), aproape identic cu nivelul final al fetelor din Spania, 64,15%.
• La alfabetizare digitală și gândire critică, din nou fetele din România au ajuns la 44% nivel ridicat (față de băieți – 36,3%), peste nivelul fetelor din Spania, de 29,81%. Această evoluție arată că intervențiile educaționale care răspund în mod adecvat provocărilor din prezent pot reduce rapid diferențele de competențe digitale.

Segmentul băieților aflați la nivel „foarte scăzut” a crescut

Raportul evidențiază însă și câteva provocări importante. În România, comportamentele online sigure și pozitive au crescut cu doar 3 puncte procentuale, în timp ce alfabetizarea digitală și reziliența au avut creșteri mult mai mari.

Copiii pot înțelege riscurile cu ușurință, însă schimbarea comportamentelor online e mai dificil de obținut în câteva luni. Datele indică o ușoară polarizare între copiii afectați de vulnerabilități socio-economice și ceilalți copii, pe care programul trebuie să o adreseze printr-o componentă mai intensă și mai practică.

Elevii români înregistrează un scor mai mic la înțelegerea algoritmilor. Ei au ajuns la 57,8%, în timp ce copiii spanioli au atins 81,4%.

Diferența arată nevoia de a lucra mai mult pe mecanismele invizibile ale platformelor: recomandări automate, captarea atenției, conținut personalizat, reacții imediate la notificări, menținerea setărilor pe default și presiunea de a rămâne conectat.

Băieții români rămân un grup care are nevoie de intervenții mai bine adaptate. La comportamente online sigure, ponderea băieților aflați la nivel ridicat a scăzut de la 52,4% la 49,7%, iar categoria nivel „foarte scăzut” de înțelegere și adaptare a comportamentelor online a crescut de la 4,4% la 9,4%.

De asemenea, atât la alfabetizare digitală cât și la reziliență digitală, segmentul băieților aflați la nivel „foarte scăzut” a crescut.

Încrederea profesorilor români în predarea siguranței online a urcat la 78,3%

Și profesorii au raportat rezultate încurajatoare. 78,26% dintre cadrele didactice din România au raportat niveluri ridicate de încredere în predarea temelor de alfabetizare digitală și siguranță online, în creștere cu 28,3 puncte procentuale față de etapa inițială.

Prin comparație, în Spania, 30,5% dintre profesori au raportat niveluri ridicate de încredere, în creștere cu 12,4 puncte procentuale.

Conform analizei, profesorii români au semnalat, de asemenea, o creștere substanțială a competențelor digitale ale elevilor, așa cum le observă la clasă: ponderea copiilor percepuți ca având nivel ridicat de abilități și cunoștințe digitale a crescut de la 29,7% la 78,3%. În Spania, indicatorul a crescut de la 3,9% la 11,9%.

Aceste date arată că profesorii pot deveni un factor decisiv de protecție digitală atunci când primesc resurse, formare și instrumente adecvate.

Mai mult, percepția profesorilor români (78,3% dintre copii la nivel ridicat) este sensibil mai optimistă decât felul în care se evaluează copiii înșiși (între 37,7% și 58%, în funcție de dimensiune).

„Putem presupune că există o supraestimare din partea adulților, iar acest lucru întărește ideea că trebuie păstrată ori amplificată vocea copiilor în procesul de măsurare a impactului, exact rolul pe care îl au ambasadorii adolescenți”, spun realizatorii studiului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro