Cum au primit 4.000 de oameni „miracolul” relaxării de la „Vizionari”. Chakra noastră cea de toate zilele

Cine sunt „vizionarii”

Vizionarii sunt Ovidiu Dragoș Argeșanu, Elena Barbu, Anatolii Basarab, Doctor Gina, Rizvan Vlad Rusu. Aceștia au fost „îmbăiați” în tinerețe, ca noi toți, în științe exacte (medicină, psihologie). Învierea însă doar ei și-au dobândit-o în lumi esoterice, pe care cu greu le cuprinde imaginația. Fuziuni creștine și hinduse. Respirații tantrice și curiozități personale. Minuni occidentale și farse comerciale. 

Vizionarii au fost lăudați, preamăriți, slăviți, flatați de jurnalista Antena 3, Florentina Fântânaru. „Ne însuflețesc, aprind o scânteie, fac diferența pozitivă. Sunt luptători curajoși. Se adresează propriilor frici. Pe cuvântul lor se bazează lumea actuală.” 

Cuvintele acestea le repetă Fântânaru precum repetă „Trust in me” Șarpele Kaa din Cartea Junglei, producția Disney. 

Și Sala Palatului, plină ochi, a închis de câteva ori ochii. Oamenii primeau miracolul Relaxării, Atenției. 

Totul e o poveste magică. Se invocă nevăzutele și neștiutele

„La un moment dat Fântânaru îi atrage atenția lui Basarab că a adus duhuri rele, ne-au invadat insectele!”. Scena însă e luminată egal, în lumini ecstatice. Vizionarii pornesc din același defect: Sistemul. Ne-am născut magnifici, dar Societatea ne-a stricat Capul și Corpul. Răul se instalează în zona invizibilă: Sufletul. Vizionarii au un rost măreț: descifrează tainele emoțiilor și Sufletului. 

Jurnalista Fântânaru nu pune la îndoială nimic din ce spun Zeii. Pe scenă e un joc cu Invizibilul, cu Dumnezeu, cum ar spune creștinii. Cei veniți din toată țara și din Moldova chiar înregistrează în creier, dar și cu pixul pe hârtie și cu video de pe telefon. Sunt căutători, sunt curioși, nu mai vor să fie sclavii sistemului defect.

De unde această foame spirituală?. Răspunsul celor veniți „din București, din Moldova, din toată țara” 

„Unii vor să trăiască o viață fără să înțeleagă nimic din viața lor. Noi intrăm în adâncul nostru și acolo ai nevoie de îndrumător.” 

„Mi-e foame de absolut și mă rănește răul, întreagă această lume rea, plină de războaie și nucleare și roboți.” 

„Trebuia să-l văd, să-l întâlnesc pe omul ăsta! Nu se putea altfel. Sunt fericit să-l văd acolo sus, pe Rizvan.” 

„Mi-a spus cosmeticiana că o să fiu alt om după ce mă întâlnesc cu doctor Gina. Și așa este.” 

„Am venit cu tot biroul de la Primărie. Suntem împreună și asta contează. Ne-am unit sufletele.”

I-m întrebat „De ce ortodoxia nu dă doza de spiritual?

„Ortodoxia nu ne mai explică ce să facem. Suntem bolnavi, n-are grijă de noi. Nu ne spune ce să facem la cancer, dar la stress?” 

„Ați văzut ce oameni aleși sunt la Vizionarii? Dar chiar ați văzut? Se compară vreun popă cu ei? Au charismă. Ne împărtășesc taine la care niciun preot nu ne lasă să accedem. Preoții noștri sunt prea mărginiți!”

Doctorii din spitale, policlinici, ce au? „La ei ne ducem, că nu suntem nebuni. Dar ce ne dau? Niște pilule și spun: să ai armonie în jur. Păi, cum să am armonie?” „Copiii nu mai ascultă. Nu dau doi lei pe noi. La 40 de ani sunt prea bătrână, eu mama ei, pentru fi-mea! Ce să fac cu mine de acum încolo?” 

„Ne-am înstrăinat noi între noi, a intrat dihonia între noi. Face vreun doctor, ceva aici? Păi, jumătate din doctori sunt aici în sala palatului. Cum să vindeci, când tu ești bolnav?”

Și uite ce spun Vizionarii

Ovidiu Dragoș Argeșanu: „M-am născut cât se poate de vițel” și „mi-a bubuit Sistemul”

Mergem mai departe în viață cu un rol care nu e al nostru. Piesa o scriu alții. Șefii noștri, familia. Evoluția noastră se face prin suferință. Când apare boala adevărată, noi suntem bolnavi de mult. Ridicați mâna: cui nu i-a bubuit sistemul? 

Un călugăr îmi spunea un lucru drăguț: orice emoție are o vibrație. Schimbăm vibrația prin rărirea respirației. Poate ajungem direct în alfa, ca-n rugăciune și închidem ochii. În alfa, nu suferi cu celălalt, dar vindecându-te tu, îl ajuți și pe celălalt. Să facem „Rugăciunea inimii” prin apnee! Știți, sunt fericit acum. Eu m-am născut cat se poate de vițel pe capitolul ăsta. Fântânaru a replicat: wow! 

Îngerul Elena Barbu:  „Băi, mori de râs!” E doar „Mama care ne-a purtat în pântec”

Fîntînaru: Ești în alb, ca un înger! Uraa! Barbu mărturisește: „M-a absorbit munca ani de zile. Nu-mi mai cunoșteam părinții, și nici copilul. Și cancerul la plămâni al tatălui, la 36 de ani ai mei, m-a trezit. Vroiam să mor eu în locul lui, așa de rău am reacționat la asta. Cine e sănătos tun? (se ridică puține mâini în sală) N-ați fost la doctor! Hahaha! Marele dar e pântecul mamei. Este mama care ne iubește și ne ține în pântec nouă luni. 

Noi am fost 3 fete, era să zis 3 capre, la mama, și ne-a iubit ca pe ochii din cap. Nu uitați de mama voastră. E darul vostru cel mai de preț. Așa cum voi veți fi un dar pentru copilul vostru. Am zis-o la un podcast, o zic și aici. Băi, mori de râs! Ce fac? Mă îmbrățișez pe mine? și mi-e drag de mine? De ce nu faceți asta? S-o facem zilnic. Asta e puterea secretă. Așa pot să cer și mărire de salariu. Stai cu tine! Vă dați seama ce zic eu aici? 

Anatolii Basarab: „O palmă la funduleț rezolva chakrele”. De asta „tu ești Tico, eu sunt Mercedes”

Fântânaru îl declară expert în numerologie și autosabotaj. Basarab confirmă: „Trăim în scenariul altuia, Doamne iartă-mă! Și suntem dotați diferit de Natură. Tu ești Tico, eu Mercedes. Și pe deasupra ne autosabotăm. Trăim frici, frica de abandon, frica de a nu fi pe placul celorlalți. Pentru mine viitorul este că vor fi 2 planete: planeta bărbaților și planeta femeilor. Ne e frică și de femei! Facem pipi-caca-sex-hrănim, ăsta e sistemul, dar fricile cui le lăsăm? Se virusează softul emotiv, dobândit cu fricile astea. Ce faci? Te apuci să numeri de la 1 la 10? Păi, am uitat ce făcea mama noastră? Cu o palmă la funduleț se rezolvau toate chakrele defecte! 

Ne-am depărtat de natură. Nu suportăm golul interior. Umplem golul cu o amantă, cu o mașină. E simplu asta! Dar cine poate juca rolul mamei lui Iisus? Nimeni nu mai joacă rolul ăsta! Uite, un sfat, faceți un joc la început de căsnicie. Puneți-vă iubita să joace două roluri: unul de fată frumoasă și rea. Și altul de mamă a lui Iisus. Să vedeți cum face la greu. Așa, să vă uniți pe dorințe, e simplu. Dar la greu cum e, v-ați întrebat? Sunt cimitire de dorințe! Duhnește lumea de  cursurile de dezvoltare personală, unde nimeni nu s a dezvoltat. 

Pauza de 30 de minute

Se vând cărțile Vizionarilor. Vizionarii dau autografe. Se vând bețișoare parfumate pentru relaxare. Piatra terahertz pentru vibrație mai bună. Produse pentru bunăstare, relații, dragoste, sănătate. Pietre vindecătoare. Vulturi din jad pentru înțelepciune și cutezanță. Bile antistres. Turmalină care purifică. Lapis lazuri, aventurină, agată, azurită. Rolă de masaj.

După pauză urmează Experimentele! Daniela Dumitrescu: „Nu sunt o dizabilitate care poartă o persoană!”

Fântânaru face o surpriză sălii. După pauză, 2 minute, intră în scenă, o invitată care „a venit să ne împuternicească”. S-a născut cu o dizabilitate. Nu a alergat niciodată, dar dizabilitatea i-a dat șansă să se înțeleagă mai bine și să dăruiască înțelepciunea ei și altora! Doamnelor și domnilor, Daniela Dumitrescu! Dumitrescu este o surpriză pe scenă, deci nu e prezentată ca un Vizionar. 

Doctor Gina: „București, instalăm noi circuite neuronale”

Doctor Gina, o numește Fântânaru. Este Gina Chiriac. Gina rescrie hărți neuronale. Pornește totul de la 1665, inventarea microscopulului. Apoi, descoperirea celulei, în anii 1900. Se pornește de la mitul lui Platon, cel cu Peștera și se ajunge la „Suntem 95 la sută inconstient. doar 5 la sută conștient. De aceea, putem rescrie această hartă a inconștientului. Focus! Acum! aici! care schimbă programul. Doctor Gina resetează Atenția, aurul nostru invizibil! Să votăm în București. Pe ce vreți să lucrăm? Pe sănătate? Pe relații? Pe iubire? Vom schimba frecvența undelor cerebrale. Vreți să instalați un nou program? „Da!”

„Instalăm noi circuite neuronale. Trecem la acțiune! București, sănătatea și iubirea! Intrați în starea de curiozitate! palmele pe coapse! închideți ochii! sunteți la panoul de comandă al ființei voastre. 

Rizvan Rusu: „Să vă arăt încă o șmecherie! Sunt plin de surprize astăzi!”

„Să vă spun o șmecherie! Știți alea-alea că eu am fost în Tibet. Acolo, am învățat-o! Atenție la mine! Cu degetul, apăsați nara stângă. Respirați cu cea dreaptă. Apoi, apăsați nara dreaptă. Și cu mintea vă gândiți la un punct roz, de aici, din vârful nasului. Este bună pentru concentrarea minții, reduce agitația. Și dacă faceți la fel și vă gândiți la chakra roșie, tot din vârful nasului, aduceți apărare sistemului. 

Da, faceți șmecheriile astea în fiecare zi! Și încă o șmecherie. Închideți ochii. Gândiți-vă la primul sărut. Așa, apăsați pe butoanele de gust, de afect, de sonor. Sunteți acolo? Acum imaginea asta cu de toate s-o faceți un punct. Punctul acesta umblă prin minte, da? Apoi, coboară la inimă, da? Și este jos acum, lângă ombilic. Este? Să faceți asta zilnic.”

Este o lume cu cod de acces: rănile sufletului, chakra, respirația

Orice am povestit aici nu reflectă adevărul. Când povestești, ca reporter, nu te poți înălța la dimensiunea spirituală a momentului. Fiecare dintre cei prezenți a experimentat diferit ce-au spus Vizionarii: „wow Argeșanu”, „Îngerul Barbu”, „hihi Basarab”, doctor Gina, Alea-alea Rizvan. 

Afară, din Sala Palatului, la ora 21, ninge. Era mai mult alb decât pe scenă. E o Nouă lume. În noapte o fiică își întreabă mama: „Te-ai excitat?” Mama repetă supărată: „Nu m-am excitat! Cum să mă excite? Nu m-am excitat!”

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.