Oficialul a trecut în revistă posibilele investiții în caz de inflație mare: aur, titluri de stat, artă, imobiliare, bursă, iar la final ajunge la consum și valută.

Declarațiile sale au fost făcute miercuri, în cadrul unei dezbateri organizate de Banca Națională a României (BNR) și Fundația Culturală Magazin Istoric.

Oficialul a crezut că discuția este neoficială, însă BNR a urcat înregistrarea dezbaterii pe YouTube și apoi a prezentat-o pe site-ul său, astfel că declarațiile au devenit publice, semnalează Financial Intelligence.

  • Discursul lui Păunescu se regăsește începând cu finalul primei ore de prelegeri.

România, importator net de aur

Păunescu spune că România nu mai produce aur și nici lingouri ștanțate, fiind acum importator net.

„Aveam marele patrulater aurifer cu capitala la Brad, aveam producţie de aur a României, apoi prelucrare în uzinele din zona Baia Mare. De la un timp, BNR nu mai cumpără aur de la producători români, care nu mai sunt, a pierdut dreptul de good-delivery de la London Stock Exchange și nu mai avem lingouri proprii, poansonate cu simbolul BNR. Suntem cumpărător net de aur”, conform oficialului.

Depozite bancare și titluri de stat

Mai departe, acesta analizează posibilitatea de a ține banii în titluri de stat sau în depozite la bănci.

„În clipe de recesiune, de inflație, cum este acum, ce face un cetățean avizat? Caută să-și protejeze economiile. Cum? La o inflație de 14%, la bancă îți dă 2,5% -3%, deci 10% pierzi. Acum câteva zile, Ministerul Finanțelor, a lansat emisiunea Fidelis. Pentru un an îți dă 7,2%. Inflația e 14%. La 3 ani îți dă 7,8%. Nu știm care va fi inflația. Ai avantajul că e total garantată de stat această emisiune și nici nu plătești impozit pe profitul pe care-l încasezi”.

Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR:

Bursa are riscuri

O altă opțiune este bursa, mai arată acesta, „cu riscurile aferente”.

De la începutul anului, inducele BET al bursei de la București este pe minus cu 4,44%, în vreme ce în SUA indicele Nasdaq este pe minus cu 23,6%, indicele Dow Jones a scăzut cu 10,04%, iar S&P 500 a pierdut 14,19%.

Unde ții lingourile?

Mai departe, Păunescu analizează posibilitatea de a cumpăra aur. Însă se întreabă unde vor ține românii lingourile.

„Să cumperi aur. Aur pe care băncile comerciale îl cumpără și ele din Elveția și îți vând lingouri de 100 de grame. Ce faci cu ele? Le ții în speranța că se va liniști viața, aurul va avea alt preț. Toți în momentele astea ați văzut că prețul aurului crește, însă unde ții lingourile de aur? Acasă e puțin probabil. Intră atâția sosiți din penitenciare care fac controale”, detaliază Păunesu.

Consilierul guvernatorului a continuat: „Unde să-l duci? Să-l ascunzi în pământ, să te vadă vecinii? Atunci banca îți propune: ai cumpărat lingourile, le ții tot la mine. Îți fac casetă de valori. Când de uiți la prețul lunar, vezi că aproape ți se termină câștigul pe care-l estimai”, detaliază acesta.

Investiții în artă

O altă posibilitate este investiția în artă.

„De exemplu, dacă-l cumpărai pe Ghenea (Adrian Ghenie – n.r.) la început, dădeai lovitura. Acum vinde cu 50 de milioane o piesă”, spune Păunescu.

Un tablou al lui Ghenie, numit „Pie Fight Interior 12” a fost vândut cu 81 de milioane de dolari din Hong Kong, echivalentul a 10,4 milioane de dolari la casa Christies în luna martie 2022, conform Romania-Insider.com.

În lei, asta înseamnă 47,7 milioane.

Case și terenuri

„Sau cumperi terenuri sau case. Astea sunt modalitățile”, a spus Păunescu.

Acesta a continuat în glumă: „Cea mai bună e să o dai în consum. 80% bei, mănânci și ce-o fi, o fi. Vom vedea. Dar ai măcar speranțe”.

Valuta și scumpirile

Oficialul a continuat explicând ce înseamnă cumpărarea de valută: „Sau cumperi valută, dar ați văzut că Banca Națională le-a dat o lovitură. Toți se bucurau că vor sări dolarul și euro la peste 5-5,5. Când colo, Banca a coborât și a reușit”.

Păunescu spune apoi că există o legătură directă între curs și așteptările inflaționiste.

„Vă dați seama prăbușirea cursului de schimb ce înseamnă, în condițiile măririi exagerate a prețului energiei electrice, combustibililor, benzinei și așa mai departe? Dacă și cursul se duce, atunci țăranii în piață ați văzut ce spun: «Domne, a crescut euro». Nu are o legătură directă, dar au deja explicația”, a conchis acesta.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.