Cum se curăță Bucureștiul de căpușe. Biolog: „Pulverizăm cu atomizoare și din mașini special echipate”

Anual, în București sunt programate cinci tratamente anti-căpușe

 „În București, dezinsecția împotriva căpușelor a început în data de 21 martie 2025, iar pe parcursul întregului an sunt programate cinci tratamente. Se începe cu zona periferică a orașului și se înaintează către centru”, a precizat biologul Aurelian Pintiliescu. „În momentul de față, am reușit să acoperim peste 80% din suprafața verde a Capitalei. Asta înseamnă tot ce ține de domeniul public: parcuri, grădini, spațiile verzi din jurul blocurilor, curțile școlilor și ale altor instituții publice, coronamentul stradal etc”. 

Specialistul ne-a mărturisit că nu știe când se va încheia primul ciclu de stropire, iar asta pentru că întreaga organizare ține de condițiile meteo. „În ultimele zile, am avut parte de o vreme schimbătoare, cu multe ploi și vânt. Nu putem stropi în astfel de condiții, căci substanța nu rezistă, va fi spălată. Practic, am stropi degeaba”. 

Însă, potrivit planificării, după primul tratament urmează, imediat, al doilea. „Nu există o perioadă tampon între aceste etape. Practic, cu cât reluăm tratamentele mai repede, cu atât mai bine. A doua stropire, dacă vremea ține cu noi, este programată să se încheie undeva în a doua jumătate a lunii iunie”. 

Biolog: „Căpușele, foarte active la temperaturi între 17 și 25 de grade”

Dezinsecția anti-căpușe se face prin pulverizare în particulă fină. Însă, volumul substantei și presiunea acesteia sunt foarte mari. „Se acționează în două moduri: pentru suprafețele mici se folosesc atomizoare. Sunt acele dispozitive pe care angajații noștri le țin în spate. Pentru suprafețele extinse, substanța se pulverizează dintr-o autoutilitară și cu ajutorul unui accesoriu numit lance. Este vorba despre un furtun atașat de mașină și cu ajutorul căruia se poate stropi pe suprafețe întinse precum cele din parcuri”.

Aplicarea se face pe orizontală și pe suprafețele plane, din abundență și la presiune foarte mare. „Trebuie să ne asigurăm că soluția penetrează foarte bine vegetația. Evident, apar probleme în zonele în care iarba nu este cosită, locul nu este curățat de buruieni, nu este igienizat”.

Tratamentele se aplică ziua, și nu noaptea ca în cazul țânțarilor. „Aceste insecte sunt active pe parcursul zilei, la fel ca și gazdele lor. Ele se simt cel mai bine la temperaturi între 17 și 25 de grade. Vara, de exemplu, când este caniculă, căpușele se ascund în vegetație. Însă, dacă simt că se apropie o potențială gazdă, se activează imediat”, explică biologul.

Specialist: „Insectele mor la trei ore după dezinsecție”

Odată ce au intrat în contact cu substanța, insectele și larvele mor după aproximativ 3 ore. „Ouăle nu. Acestea sunt ascunse, de obicei, sub un pat de vegetație uscată, iar soluția nu pătrunde până la ele. De aceea punem accent pe îndepărtarea vegetației uscate și a frunzelor putrezite peste iarnă. Primăvara, iarba trebuie cosită, iar spațiile igienizate”.   

Căpușele trăiesc aproximativ trei ani și trec prin trei cicluri de viață. Primăvara, din ouă ies larvele. Pe parcursul verii, acestea își caută mai multe gazde și încep să se hrănească cu sânge. Spre toamnă, insectele se retrag în vegetație, acolo unde năpârlesc și trec la următorul stadiu de viață. „În primăvara următoare, larvele se transformă în nimfe care, după o nouă năpârlire, în următorul an, devin insecte adulte”, explică biologul.  

Nimfele, care sunt mici cât o sămânță de chimen, sunt și cele mai periculoase pentru om, continuă specialistul. „Dacă larva s-a hrănit cu sângele unui animal purtător de borelioză, de exemplu, ea a preluat agentul patogen, iar în anul următor, când se va transforma în nimfă, îl va transmite mai departe gazdei. Prin urmare, larva nu este purtătoare de bacterii atunci când iese din ou. Doar nimfele și insectele adulte ne pot îmbolnăvi”. 

Cum ne dăm seama că în iarbă sunt căpușe

Persoanele care vor să iasă în aer liber, la picnic sau la iarbă verde ar trebui, înainte de toate, să verifice cu atenție zona. „Ca să-ți dai seama dacă în iarbă sunt sau nu căpușe, nu trebuie decât să treci prin vegetație, de mai multe ori, un material textil alb sau într-o culoare cât mai deschisă. Căpușele, dacă sunt prezente, se vor agăța de material”.

Insectele, explică Aurelian Pintiliescu, stau pe firul ierbii cu prima pereche de picioare întinsă. Atunci când simt că trec pe lângă ele o potențială gazdă, insectele se atașează de ea imediat. Este motivul pentru care specialistul nu recomandă să frecventăm zonele cu vegetație înaltă, cu buruieni și iarbă necosită. „Chiar dacă zona a fost stropită, nu garantăm că soluția reușește să stârpească toate insectele. Vegetația împiedică tratamentul să-și facă efectul”. 

Avem nevoie de o campanie de deparazitare a pisicilor comunitare

În marile orașe, teoretic, nu ar trebui să existe o invazie de căpușe, mai ales că zonele verzi nu sunt atât de întinse precum cele de la periferie. Cu toate acestea, an de an, pe parcursul întregului sezon cald, zeci de persoane ajung la medic mușcate de aceste insecte. „În București, cel puțin, nu prea mai avem câini vagabonzi. În schimb, s-au înmulțit pisicile, iar acestea pot fi purtătoare de căpușe”, explică biologul care vine și cu o soluție: deparazitarea patrupedelor.

Într-adevăr, puține sunt blocurile de locatari care nu au adoptat pisici comunitare. Aceste animale sunt hrănite, li se construiesc adăposturi, sunt iubite și îndrăgite de toată lumea. „Însă, când se pune problema să fie deparazitate, oamenii, dintr-o dată, nu se mai înghesuie atât de mult”.

Căpușele se prind de blana animalului, apoi de piele și se hrănesc timp de câteva zile. În acest interval, pisica se plimbă și poate străbate distanțe lungi. „Iar când se desprind, căpușele rămân prin alte locuri pe care le infestează”, a mai precizat biologul Aurelian Pintiliescu.

Specialistul este de părere că o campanie de deparazitare a pisicilor comunitare din orașe ar fi mai mult decât binevenită și ar preveni o invazie de căpușe.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro