Cursa Pentru Combustibilul Viitorului. „Proba De Hidrogen”, Ratată De Japonia La Jocurile Olimpice

Jocurile Olimpice de la Tokyo „vor lăsa societatea pe hidrogen drept moștenire”, promitea în 2016 guvernatorul metropolei.

Planurile erau ca satul olimpic să funcționeze pe hidrogen, autobuze pe bază de hidrogen să transporte atleții către competiții, iar competiția să arate lumii întregi avansul Japoniei în domeniu.

Dar promisiunile unui viitor bazat pe hidrogen, în care mașinile produc la eșepament doar apă, s-au dovedit greu de implementat.

Flotele de autobuze folosite pentru transportul jurnaliștilor și atleților în interiorul „bulei olimpice” au ars un mic ocean de motorină în loc de hidrogen.

Doar câteva autobuze folosite pe rute scurte foloseau pile de combustie pe hidrogen. O singură clădire din satul olimpic erau alimentată cu electricitate generată de hidrogen.

Nici măcar flacăra olimpică nu s-a putut baza singură pe hidrogen, deoarece acesta arde cu o culoare aproape invizibilă. În schimb, organizatorii au amestecat carbonat de sodiu pentru a produce o flacără portocalie, telegenică, deși acest lucru a venit cu o serie de emisii.

Hidrogenul ar putea fi supraestimat

În loc să devină un adevărat exemplu pentru puterea hidrogenului, Jocurile Olimpice au servit pentru a sublinia o întrebare: într-o lume în care se mișcă rapid spre mașini bazate pe baterii, de ce este Japonia atât de orientată către hidrogen?

Recomandări

Maria Zaharova, după ce ministrul român de externe a spus că limba moldovenească nu există: „Nici Aurescu nu a existat niciodată, dar a fost creat”

Aceasta este o întrebare care i-a mirat pe mulți observatori chiar din interiorul țării.

„Pentru mulți ani ei au pariat că hidrogenul va deveni următorul cel mai bun lucru. Așa că probabil este greu pentru ei să se retragă la acest moment”, spune Monica Nagashima, manager pentru relația cu clienții la think tank-ul InfluenceMap, care a analizat strategia legată de hidrogen a Japoniei.

Toyota, principalul susținător

Și mai enigmatic: unul dintre principalii susținători ai mașinilor bazate pe hidrogen este constructorul nipon Toyota, cel care a popularizat mașinile hibride prin modelul Prius și care acum adaugă modele plug-in în gama sa de automobile.

Pariul Toyota pe hidrogen i-a adus critici globale, deoarece reprezentanții săi se opun reglementărilor care prioritizează vehiculele electrice.

Alți producători au fost direcți atunci când au refuzat hidrogentul: „Este timpul ca politicienii să accepte știința”, scria, pe Twitter, în februarie, Herbert Diess, șeful Volkswagen.

„Hidrogenul verde este necesar pentru oțel, chimicale, aeronautică… și nu ar trebui să ajungă în mașini. Este mult prea scump, ineficient, încet și dificil de introdus și transportat”, mai spunea acesta.

Dar Toyota, și odată cu ea Japonia, au o abordare diferită.

Recomandări

Euroins și-a șters propria conferința de presă de pe YouTube, după ce amenințase în ea că va investiga persoanele incomode, iar ASF a interzis ziarul Bursa

Toyota este compania care a lansat în 2014 modelul Mirai, bazat pe pile de combustie pe hidrogen. Acestea consumă hidrogen și oxigen pentru a obține electricitate.

Cursa pentru combustibilul viitorului. „Proba de hidrogen”, ratată de Japonia la Jocurile Olimpice — Toyota Mirai, un model care funcționează pe hidrogen, dar care nu se vinde prea bine | Foto: Hepta

La acel moment, oficialii companiei afirmau că modelul este „punctul de start pentru expansiunea vehiculelor pe hidrogen”.

Numai că nu a fost foarte bine vândut. Până la finalul anului 2020, după șase ani pe piață, Toyota a vândut doar 11.000 de unități în întreaga lume. Mirai este un model scump, care se vinde la un preț dublu față de berlina Camry, cu dimensiuni similare.

Toyota a refuzat un interviu în Japonia, iar un reprezentant din Canada nu a fost disponibil pentru săptămâni.

Start greu

Anul trecut, Toyota a prezentat a doua generație a modelului Mirai, afirmând că se așteaptă la creșterea de zece ori a vânzărilor.

La Jocurile Olimpice, Toyota a furnizat 500 de mașini pe hidrogen ca parte a flotei oficiale de transport. Japonia spune că vrea 800.000 de unități până în 2030, iar guvernul a bugetat doar pentru acest an 1,1 miliarde de dolari pentru a promova și subvenționa adoptarea acestei tehnologii.

Recomandări

LECȚIA SCUMPIRII RCA. De la Sorin Ovidiu Vântu, statul român n-a mai fost atât de sfidat cum o fac patronii Euroins, care l-au numit ”o haită”. Datoria statului e să ne apere de excesele celor puțini și extrem de puternici

Dar ani întregi de eforturi nu au dus decât la existența a 4.000 de mașini bazate pe hidrogen pe drumuri, o zecime din obiectivul guvernului de acum cinci ani.

Statul american California, care vrea un milion de vehicule pe bază de hidrogen și o mie de stații de încărcare în serviciu până în 2030, are în acest moment 11.000 de vehicule și 48 de stații.

În Norvegia, unde reducerile de taxe au eliminat mașinile pe bază de combustibili fosili mai rapid decât în orice alt loc de pe Pământ, oamenii au cumpărat doar 12 mașini pe hidrogen în acest an, echivalentul al 0,01% din toate vânzările. Autoturismele pe hidrogen au aceleași subvenții ca și cele bazate pe baterii, în vreme ce vehiculele plug-in au ajuns la aproape 85% din vânzările din acest an până în luna august.

Hidrogenul este „aproape invizibil” în Norvegia, țară care are doar două stații de încărcare. Canada are cinci. Japonia avea 137 la finalul anului 2020.

Există și avantaje

Susținătorii hidrogenului arată către valoarea adusă climei și faptul că este mai convenabil.

Hidrogenul nu produce emisii de carbon când este folosit în pile de combustie, iar un automobil pe bază de hidrogen poate fi reîncărcat în câteva minute, mult mai rapid decât mașinile pe bază de baterii.

Autonomia acestora este mult mai bună, ca și performantele acestora pe ger.

În privința climei există însă scepticism. Cea mai mare parte a hidrogenului din lume este „hidrogen gri”, produs din gaze naturale într-un proces care produce emisii considerabile de carbon.

Costurile sunt mult mai mari pentru a realiza „hidrogen albastru”, care folosește tot gaze naturale ca materie primă, dar sechestrează carbonul. În fine, „hidrogenul verde” folosește energia verde pentru a face electroliza apei și a obține astfel hidrogen.

Necesită investiții impresionante

Apoi este problema banilor: va fi nevoie de 11.000 de miliarde de dolari pentru a realiza capacitățile de producție și infrastructura necesare pentru un sfert din nevoia necesară de hidrogen, conform unei estimări a Bloomberg New Energy Finance, citată de ziarul în cauză.

Cu toate acestea, ambițiile Japoniei au un scop pentru Canada. Fără resurse proprii, Japonia vrea să importe mari volume, iar Canada este bine poziționată pentru a fi furnizor.

În provincia canadiană Alberta, companii precum Air Products and Chemicals, Suncor Energy și Atco au anunțat deja planuri pentru a realiza uzine care să realizeze hidrogen albastru.

Honda și Hyundai, pe aceeași linie

Toyota nu este singură în cursa pentru hidrogen. Rivala niponă Honda și grupul sud-coreean Hyundai vând la rândul lor mașini pe pile de combustie.

BMW a început să testeze vehicule pe bază de hidrogen în iunie.

Există însă și alte piedici: hidrogenul costă de două ori mai mult pe kilometru decât energia furnizată pe baterie.

Cu toate acestea, Japonia este decisă să sprijine hidrogenul.

Autoritățile sunt așteptate să revizuiască în sus țintele oficiale pentru vehicule pe hidrogen, după ce statul asiatic a anunțat că vrea să ajungă la neutralitatea carbonului până în 2050.

Nave oceanice, camioane, industrie grea

Mașinile nu sunt singurul loc pentru hidrogen. Navel oceanice, camioanele și alți utilizatori industriali vor avea nevoie de noi forme de energie pentru a putea elimina emisiile de carbon.

Astfel, un element pozitiv despre strategia Japoniei privind hidrogenul este că se concentrează pe „aproape toată economia”, spune Nagashima.

Oficialii japonezi cred că se merită să depună eforturi în privința hidrogenului, pentru ca nu cumva să riște să rămână în urmă în cazul unei tehnologii al cărui viitor nu a venit încă, dar ar putea.