Dacian Fall și cel mai negru scenariu posibil: soldații europeni din NATO se antrenează în România să respingă o invazie rusă fără ajutorul SUA

Cuprins:

Administrația Trump a retras o parte din trupele americane din Europa

În timp ce europenii sunt martori la invazia brutală a Rusiei în Ucraina, Statele Unite își retrag soldații de pe bătrânul continent pentru a se concentra pe Asia și insistă ca aliații din NATO să-și sporească capacitățile de luptă.

Cartierul General al Armatei SUA din Europa a anunțat la sfârșitul lunii octombrie retragerea a 3.000 de soldați staționați în România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria fără înlocuirea acestora. Conform unui comunicat, această decizie a fost luată pentru a „asigura o configurație echilibrată a forțelor și capabilităților Statelor Unite”.

Îngrijorări la București și în alte capitale europene

În România, care găzduiește mai multe baze NATO, numărul soldaților americani a fost redus de la 1.700 la 1.000. Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a declarat că această mișcare a fost coordonată cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și ceilalți aliați. Bloomberg scrie că oficialii de la București au declarat public că înțeleg motivele Washingtonului, dar, în privat, nu sunt deloc mulțumiți de decizie.

În spatele ușilor închise, oficialii europeni au depus eforturi să-i convingă pe aliații americani să nu-și retragă forțele armate. Administrația Trump a încercat să calmeze temerile partenerilor europeni dându-le asigurări că nu-i va lăsa la greu.

Un continent care se luptă să se adapteze la o lume tot mai volatilă s-ar putea să nu fie influențat de astfel de asigurări, spune Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră de la Institutul Orientului Mijlociu, un centru de reflecție cu sediul la Washington D.C. „Este pentru prima dată în ultimii 70 de ani când europenii nu mai percep garanțiile de securitate americane ca fiind garanții”, subliniază ea.

Pericolul unui atac rusesc planează și ar putea deveni o realitate în cazul căderii Ucrainei

Țările europene din NATO sunt deja nevoite să învețe cum să se descurce singure. Acest proces necesită însă să fie grăbit, în condițiile în care agențiile occidentale de informații avertizează de doi ani încoace că ne aflăm într-o perioadă antebelică ce ar putea sfârși cu un atac al Rusiei cel târziu până în 2030.

Ministrul german de Externe Johann Wadephul a avertizat marți că, potrivit serviciilor de informații de la Berlin, Rusia ar putea ataca un stat membru NATO în următorii patru ani.

În pofida înmulțirii avertismentelor în privința militarismului rusesc, trupele vestice ale NATO încă au nevoie de câteva săptămâni pentru a ajunge la granițele estice în cazul unei agresiuni rusești, în timp ce capacitățile americane încă nu sunt înlocuite pe deplin în aspectele militare critice.

Transferul trupelor și echipamentelor trebuie grăbit

Sub exercițiul Dacian Fall, 5.000 de soldați s-au adunat sub comandă franceză la Cincu, în linia defensivă naturală a Munților Carpați, la 260 de kilometri nord-vest de Bucureti. Acest exercițiu a reprezentat un test pentru NATO în materie de desfășurare de trupe și tehnică militară, în eventualitatea unei invazii rusești.

Cei 5.000 de soldați au fost împărțiți în două batalioane: unul românesc, alături de care au exersat macedoneni, portughezi și polonezi, iar celălalt francez, din care au făcut parte și belgieni.

Oficiali români și europeni prezenți la exercițiul de la Cincu s-a declarat îngrijorați în legătură cu timpul care le-ar lua aliaților din NATO să ajungă pe front. Din cauza constrângerilor legate de infrastructura de transport, acest lucru ar putea dura câteva săptămâni, lăsând forțele terestre ale României, alături de trupele aliate aflate în țară, să respingă singure un atac până la sosirea întăririlor.

Provocările rusești se înmulțesc

Aici, pe flancul estic, costurile eșecului pot fi văzute chiar alături, în Ucraina atacată de soldații Kremlinului. Atacurile aeriene nocturne au ucis mii de civili și au distrus infrastructura, în timp ce luptele terestre din estul țării au transformat orașe odinioară pașnice în ruine.

Între timp, războiul lui Putin s-a extins peste granița Ucrainei, de la incursiuni de drone și rachete până la acte de sabotaj și multe alte tipuri de operațiuni hibride.

„Rusia încearcă să testeze cât de departe poate merge”, a avertizat într-un interviu acordat pentru Bloomberg șefa diplomației europene, Kaja Kallas.

Ambasadorul SUA la NATO crede că europenii se pot descurca singuri

Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat după demonstrația militară din Transilvania că europenii ar fi capabili să se apere. „Acesta este un exemplu perfect al faptului că europenii se descurcă singuri”, a spus, pe un ton aprobator, ambasadorul Whitaker.

Bloomberg notează însă că există anumite capabilități la care Europa rămâne dependentă de Statele Unite. Potrivit agenției de știri economice, exercițiul militar de la Cincu s-a concentrat pe luptele terestre, în care membrii europeni ai NATO oricum sunt autosuficienți. Chiar și aici, Statele Unite au fost prezente, oferind control asupra spațiului aerian și sprijin logistic, care ar fi esențiale în orice conflict la scară largă. Însă, când vine vorba de apărarea aeriană și antirachetă, de atacurile de precizie la mare distanță sau de informații, europenii încă depind de americani.

Secretarul general al NATO a asigurat România că, în cazul unui atac, aliații se vor grăbi să o ajute. Totuși, logistica rămâne o problemă, insistă Bloomberg. Ori generalul Maxime Do Tran, comandantul unei brigăzi blindate franceze desfășurate în România, s-a plâns că a făcut zece zile din Franța până în România, călătorind pe mare până în Grecia, apoi prin Bulgaria – un efort logistic ce a implicat cinci avioane, 11 trenuri și aproximativ 15 convoaie rutiere. Trei zile au fost pierdute numai cu formalitățile de frontieră, s-a plâns el.

România, al doilea cel mai mare beneficiar din programul SAFE

Armata franceză a formulat plângeri similare în timpul unor exerciții organizate la Cincu acum trei ani. Aceste plângeri au determinat Comisia Europeană să ia în considerare ideea unui „Schengen militar”, pentru trecerea rapidă a trupelor și echipamentelor între statele membre.

Întrebat cât timp ar putea rezista România până la sosirea întăririlor, șeful armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat că țara sa ar avea o capacitate similară cu cea a Ucrainei în cazul unui atac.

Pentru a-și consolida forțele, România poate folosi fonduri UE, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului SAFE, cu 16,68 miliarde de euro alocate din totalul de 150 de miliarde.

Programul SAFE permite beneficiarilor să-și revitalizeze industriile locale de armament – o prioritate pentru București, după cum spun oficialii români. Aceștia subliniază că Europa nu poate funcționa singură fără propria tehnologie militară.

Nicușor Dan merge în Franța

În același timp, România caută un alt aliat care să suplinească plecarea unei părți a trupelor americane. Potrivit Bloomberg, președintele Nicușor Dan este interesat de un ajutor mai mare din partea Franței, care îndeamnă de mai mulți ani statele europene să adopte o poziție mai independentă la nivel strategic, inclusiv față de Statele Unite.

Bloomberg îl citează totodată pe generalul francez cu patru stele Philippe de Montenon, care s-a declarat încrezător că Europa poate să reziste chiar și fără sprijinul Statelor Unite, care își mută atenția spre Indo – Pacific.

Dacian Fall și cel mai negru scenariu posibil: soldații europeni din NATO se antrenează în România ca să respingă o invazie rusă „cu sprijin limitat” din partea SUA