De ce au votat tinerii cu George Simion. Specialist: „Nu cunosc istorie și s-au radicalizat online”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
38% dintre românii care l-au votat pe George Simion sunt tineri cu vârsta între 18 și 29 de ani, potrivit unui sondaj INSCOP. Vorbim despre un procent foarte mare, motivat, pe de-o parte, de nemulțumiri la adresa liderilor politici actuali, iar, pe de altă parte, caracterizat de o lipsă acută de educație, cultură civică și juridică, spun specialiștii consultați de Libertatea.
Cuprins:
Ce învață elevii la Istorie despre extremism? Profesor: „Mai nimic!”
„Pe lângă nemulțumirile pe care le au față de clasa politică și partidele mainstream, acești oameni nu cunosc istorie, nu știu ce înseamnă extremism, naționalism, populism, le lipsește educația civică și juridică”, ne-a declarat Corneliu Riegler, profesor de Istorie la Colegiul Național „George Coșbuc” din București.
Este motivul pentru care tinerii, mulți dintre ei, sunt foarte ușor de manipulat. Căci, să crezi că vei primi case cu 35 de mii de euro, trebuie să fii mai mult decât naiv. Însă, pentru că trăim, totuși, în democrație, votul lor trebuie respectat. „Problema este de ce ce am ajuns într-o astfel de situație, însă asta e altă poveste”, continuă prof. Riegler.
Dascălul ne-a explicat că tinerii ies de pe băncile liceului fără cunoștințe istorice de bază și cu o cultură civică inexistentă. „Materia de care sunt interesați este cea care se dă la Bacalaureat. Iar această materie tratează foarte superficial, aproape evită să abordeze două mari teme din istoria românilor: legionarii și mareșalul Ion Antonescu, care au devenit subiecte tabu, aproape interzise”.
Profesorii, la rândul lor, sunt obligați să respecte programa și manualele. „Oricât de mult ar vrea, ei nu au timp să abordeze astfel de subiecte, să intre în profunzimea lucrurilor, să livreze informații detaliate și complexe”, continuă dascălul.
Prin urmare, fără un bagaj minim de cunoștințe în spate, tinerii ajung, mulți, să voteze fără a ști, de fapt, pe ce ideologie politică pun ștampila.
„Politicienii te vor ușor de manipulat”
Cât despre manualele de Istorie, acestea sunt scrise pe genunchi, sunt inutilizabile. „Elevii învață doar despre faptul că Ion Antonescu a condus România între anii 1940 -1944, însă detalii despre guvernarea sa nu primesc”.
Motivul? Istoria a fost dintotdeauna o materie sensibilă, explică dascălul. În general, ne-a spus el, regimurile totalitare și cele dictatoriale au fost cele care au intrat în conflict cu istoria și au încercat s-o controleze. „În ultimii ani, însă, există tendința de a minimaliza istoria pentru a pregăti niște oameni cât mai ușor de manipulat. Scopul pentru care este atacată istoria este acela de a avea un individ cât mai nepregătit și cât mai ușor de păcălit. Alegerile, ele însele sunt un concurs de manipulare în masă”.
„La Cultură Civică se ia 10 pe linie”
Corneliu Riegler a precizat că nu numai Istoria predată trunchiat la clasă se face vinovată de golurile informaționale cu care ies elevii din școală și pe care și le etalează, apoi, la urnele de vot. „Copiii au în clasa a VII-a și a VIII-a o materie care se numește Cultură Civică, acolo unde învață pentru prima dată despre regulile de funcționare ale unui stat de drept. Cu tristețe vă spun că la această materie toți elevii au doar note de 10. Pentru că notele se pun din burtă”.
Profesorul vine cu un exemplu concret, chiar din liceul în care predă. „Acum câțiva ani, o profesoară de Cultură Civică, angajată prin concurs cu o notă foarte mare, a avut curajul să-i noteze pe copii în funcție de cunoștințele lor reale. A ieșit scandal, părinții s-au revoltat, iar, în cele din urmă, profesoara a fost izgonită din școală”.
Corneliu Riegler consideră că această materie este extrem de importantă, căci îi învață pe copii, de mici, ce înseamnă democrația.
Tinerii, radicalizați online
Din păcate, sistemul educațional din România a contribuit din plin la succesul manipulatorilor politici. „Statisticile arată că în rândul tinerilor avem un grad extrem de ridicat de analfabetism funcțional. La asta se adaugă orele petrecute de tineri pe rețelele de socializare, pe internet, acolo unde sunt bombardati de mesaje frumos împachetate, pe care ajung să le îmbrățișeze, iar apoi să le distribuie mai departe”.
Corneliu Riegler este de părere că mulți tineri s-au radicalizat pe internet, pe rețelele de socializare, pe TikTok, mai exact, acolo unde Simion face legea. „Pe rețele sunt foarte multe diversiuni, există mii de oameni plătiți să facă propagandă, avem de-a face cu multă exagerare și minciună”. Internetul este și un teren extrem de favorabil cultivării teoriilor conspirației.
Tinerii, pe de altă parte, sunt la vârsta teribilismului, când tot ce zboară se mănâncă. „Sunt foarte ușor de manipulat, de atras în tot felul de grupuri, grupulețe și grupări. Iar din dorința lor de integrare și de acceptare unii devin adepți ai grupărilor naționaliste, populiste sau chiar extremiste. „Uneori, din joacă, din neseriozitate, din ignoranță ajung adepți ai nazismului și îi vezi cu zvastica tatuată pe piele. Deși, dacă îi întrebi, nici măcar nu știu exact ce înseamnă acest simbol”.
Media de folosire a telefonului mobil în rândul elevilor de liceu este de 7-8 ore, spune profesorul. „Unii stau pe internet, pe telefoane, și 11 ore. Chiar elevii mei mi-au spus asta. Deci, imaginați-vă la câtă propagandă pot fi martori acești copii”.
Votul în favoarea suveranismului, un cocktail Molotov fatal
Bogdan Bucur, sociolog și profesor de Istorie în cadrul SNSPA București, consideră că tinerii au votat un candidat suveranist pentru că au un nivel educațional și cultural relativ scăzut. „Votul în favoarea suveranismului combină ca într-un cocktail Molotov exploziv deprivarea materială, precaritatea educațională și un consum cultural defectuos”.
Universitarul a declarat că sistemul de educație și cel cultural au fost abandonate în sărăcie și neatenție politică. „Însă aceste sisteme ar trebui să unifice o națiune și ar trebui să împiedice apariția extremismului politic. Din păcate, se întâmplă tocmai pe dos”.
Iar aceasta este consecința unui sistem de educație la pământ. „Profesorii sunt prost plătiți, nu mai sunt motivați de nimic, iar cariera didactică nu mai este atractivă pentru nimeni. Evident, să-i lași pe oameni fără cultură și fără educație înseamnă să-i abandonezi inclusiv în mâinile extremismului”.
Profesorul Bogdan Bucur este de părere că tinerii ar trebui educați civic, dar și juridic. „La orele de istorie trebuie înțeles ce sunt extremismul, naționalismul și populismul, însă nu este suficient. Tinerii ar trebui educați civic, dar și juridic. Și chiar există proiecte în acest sens. Pentru că tinerii nu știu ce este statul de drept, că statul de drept ține democrația în balamale, nu cunosc instituțiile unui stat de drept, cum funcționează ele, etc”.
Promisiunile politice pot duce țara către dictatură
Sociologul este de părere că tinerii nu înțeleg pe deplin termenul de democrație, iar cineva ar trebui să vină să-i învețe. „Democrație nu înseamnă că te duci la vot și pui ștampila pe cel care promite mai multe. Pentru că promisiunile unuia pot duce țara spre dictatură sau o pot băga în faliment”. Iar partidele politice extremiste, populiste și naționaliste chiar asta fac: vin cu niște propuneri care, inițial, te vrăjesc, sună bine și-ți iau mințile. „Însă, în realitate, nu conduc decât către dezastru”, a mai precizat sociologul.
Prin urmare, o educație civică și juridică este mai mult decât necesară. „Pentru ca atunci când mergem la urne să votăm așa cum ne dictează conștiința, dar bazându-ne pe o gândire critică sănătoasă”.
AaaBbbCcc 08.05.2025, 00:16
Foarte bine a sintetizat profesorul de la Colegiu.
Panda55 08.05.2025, 18:44
Așa este, se vorbește prea puțin despre răscoală de la 1907, despre legionari, Antonescu, bolșevicii din Basarabia luptele de la Iași, asumarea crimelor și despăgubirile plătite de germania și colac peste pupăză li s-a băgat pe gat istoria holocaustului. Nici despre Ardealul de Nord nu se vorbește deloc.