Zilele curg la fel pentru cei mai mulți dintre noi, zile în oglindă, cu activități la indigo, fără delimitarea clară dinaintea pandemiei – luni-vineri la birou, relaxare în weekend.

Ritmul circadian e dat peste cap, ceasul intern a stat. Ieri, azi, mâine sunt noțiuni relative, marți poate fi la fel de bine joi, miercurea seamănă ca două picături de apă cu duminica.

Trăim ca în “Ziua cârtiței”, repetitiv, iar la pachet cu deruta care ne guvernează zilele simțim că ne e din ce în ce mai greu să ne concentrăm la ce avem de făcut.

Fiecare activitate ne ia, pur și simplu, muuult mai muuult timp…

Creierele noastre lucrează în “slow motion”. De ce? Experții spun că pandemia și carantina ne afectează memoria, abilitatea de a gândi limpede și de a învăța.

Schimbările produse în mediul în care trăim și muncim, pierderea vieții sociale, creșterea nivelului de stres, toate acestea duc la afectarea proceselor cognitive.

Elissa Epel, pofesor de psihiatrie la University of California, San Francisco:

Ce putem face pentru a ieși din… matrix?

Rutina de care fugim cei mai mulți dintre noi este cheia păstrării sănătății mintale – și, pe cale de consecință, a proceselor cognitive intacte – în această perioadă.

Trezirea și culcarea la ore fixe, mese luate la aceleași ore în fiecare zi, respectarea programului de lucru și a intervalului dedicat relaxării, practicarea de exerciții fizice, delimitarea săptămânii de lucru de weekend printr-o activitate specifică sfârșitului de săptămână (slujba la biserică – online, câtă vreme e carantină – sau un film cu iubitul/familia) ne pot ajuta să ne simțim din nou stăpâni pe noțiunea timpului.

Ad placeholder
Ne abandonăm viitorul. Tabelele lui Bogdan Despescu și copiii dispăruți nu doar din viețile noastre, ci și din evidențele Poliției
Recomandări
Ne abandonăm viitorul. Tabelele lui Bogdan Despescu și copiii dispăruți nu doar din viețile noastre, ci și din evidențele Poliției
 

Problemele cele mai mari le întâmpină cei care lucrează de acasă, pentru ei zilele au aceeași consistență, se diluează practic una în alta. Cei care merg în continuare la muncă sunt apăsați și consumați de alte probleme: cum să se ferească de virus, să stea departe de ceilalți oameni, să nu atingă prea multe suprafețe în autobuz, metrou, la job.

Lynn Bufka, American Psychological Association:

Prea mult multitasking

Un alt lucru care contribuie la dezorientarea noastră temporală, prin stresul suplimentar la care ne supune, este multitaskingul. Pe care, în perioada asta, nu-l practicăm că vrem, ci pentru că nu avem încontro.

Deodată, responsabilitățile noastre s-au multiplicat și trebuie, cumva, să le acoperim pe toate.

Copiii nu mai merg la grădiniță sau la școală, ci sunt cu noi, acasă, și trebuie să-i îngrijim, să-i hrănim, să-i punem să învețe, să-i distrăm. În casă trebuie făcută curățenie – doamna care ne ajuta nu mai poate veni, din cauza carantinei. Trebuie mâncare pentru toată familia și trebuie făcute cumpărături. Toate acestea, în timp ce, 8 ore pe zi, avem de lucru pentru birou.

Ad placeholder
Anunț oficial de la Londra: Hackerii Kremlinului încearcă să fure informații despre vaccinul anti-COVID din SUA, Marea Britanie și Canada
Recomandări
Anunț oficial de la Londra: Hackerii Kremlinului încearcă să fure informații despre vaccinul anti-COVID din SUA, Marea Britanie și Canada
 

Cei care lucrează de acasă știu că este imposibil să te încui 8 ore în birou și să uiți că ai familie. Prin urmare, jonglezi, de dimineața până seara, cu sarcini de birou și lecțiile copilului, e-mailuri și pus masa de prânz ori teleconferințe și baia celui mic.

Multitaskingul reprezintă un stres major pentru creier. Mai ales în condițiile actuale, este o suprastimulare care ne epuizează rezervele mintale. Ajungem să facem lucruri robotic, iar una dintre consecințe este că 5 minute mai târziu nu mai știm dacă am făcut ce trebuia sau nu. Pur și simplu nu avem imprimată în creier amintirea acelei acțiuni.

Inger Burnett-Zeigler, profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Northwestern University:

Totul se reduce la stres

Miezul a tot ce pățim acum este stresul. Stresul indus de pandemie, de teama de un dușman necunoscut, stresul carantinei, care ne-a privat de o viață normală.

Un stres care se cronicizează și care declanșează un lanț al slăbiciunilor: anxietate, insomnie, dificultăți de concentrare, pierderi de memorie, depresie.

Psihologii și psihiatrii accentuează nevoia de rutină în această perioadă, de construire a unui regim de viață sănătos, în care să-și facă loc mișcarea, mâncarea sănătoasă și comunicarea cu cei dragi. Și în care expunerea la știri negative să fie limitată.

Citeşte şi:

Fake news-ul lansat de Iohannis, demontat de Libertatea, a ajuns și în presa franceză. Ce scrie Libération despre „experimentul redeschiderii școlilor”

Guvernul vrea să dea presei publicitate de 10 milioane de euro pe lună, vreme de 4 luni de criză, din care aproape 70% merg la televiziuni și radiouri

Care sunt celulele vulnerabile în fața coronavirusului, prin care acesta ne poate infecta

Agenția McCann a decis să retragă panourile cu „medicii sfinți”: „Nu pentru că ne impune cineva. Suntem mândri de ele”

Înregistrare interzisă minorilor cu Anamaria Prodan, pe cine a amenințat. Atenție, limbaj trivial
PARTENERI - GSP.RO
Înregistrare interzisă minorilor cu Anamaria Prodan, pe cine a amenințat. Atenție, limbaj trivial
Ce i-a transmis Mircea Badea lui Dorian Popa. L-a umilit, în direct la TV
PARTENERI - PLAYTECH.RO
Ce i-a transmis Mircea Badea lui Dorian Popa. L-a umilit, în direct la TV
Horoscop 16 iulie 2020. Săgetătorii pot negocia, cu un oarecare succes, un contract cu un partener important
HOROSCOP
Horoscop 16 iulie 2020. Săgetătorii pot negocia, cu un oarecare succes, un contract cu un partener important
RECOMANDĂRI